La debutul președinției spaniole a Consiliului Uniunii Europene, care se va întinde pe perioada următoarelor șase luni, ambasadorul Spaniei a acordat un interviu în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în care a vorbit despre prioritățile acestei președinții, sprijinul acordat de Spania pentru ca subiectul aderării României la spațiul Schengen să revină pe agendă, dar și agenda extinderii Uniunii Europene, inclusiv prin prisma unei eventuale decizii privind deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova și a Ucrainei la UE, scrie Calea Europeană.
José Antonio Hernández Pérez-Solórzano deține și poziția de ambasador al Spaniei în Republica Moldova și a subliniat că Madridul consideră Chișinăul o prioritate și urmărește să deschidă acolo o ambasadă cu dreptul depline cât mai curând posibil.
Întrebat despre coordonarea cu România cu privire la parcursul european al Republicii Moldova, diplomatul spaniol a subliniat că evaluările din partea Bucureștiului sunt foarte importante.
“România și Republica Moldova sunt vecini și parteneri foarte apropiați. România a contribuit foarte mult, ajutând Moldova încă de la început în condițiile dificile pe care țara le trăiește din cauza războiului de agresiune al lui Putin împotriva Ucrainei. Cooperarea noastră cu România în acest dosar este puternică, deoarece apreciem foarte mult contribuția și evaluarea României cu privire la modul în care stau lucrurile în Moldova și cum văd ei evoluția Moldovei. România a depus deja un mare efort pentru a sprijini voința Republicii Moldova de a accede la Uniunea Europeană, iar unele rezultate pozitive au fost reflectate în raportul oral pe care l-am menționat deja. Dacă Republica Moldova a avansat deja în trei dosare din cele nouă stabilite este în principal datorită sprijinului României în abordarea acestui subiect. Cred că restul statelor membre sunt conștiente de greutatea și de cuvântul politic pe care România îl are în raport cu Republica Moldova și de inițiativele pe care România le promovează. Ucraina și Republica Moldova și-au exprimat deja voința și pentru noi este momentul să livrăm. Să așteptăm până în octombrie, să vedem rapoartele Comisiei și să gestionăm acest subiect în consecință”, a spus Pérez-Solórzano.
În urma unei solicitări din partea Consiliului European, la propunerea României și după cum a anunțat președinta Ursula von der Leyen la 31 mai la Chișinău, în ajunul summitului Comunității Politice Europene, Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă au anunțat miercuri un pachet de sprijin pentru Republica Moldova pentru a aborda impactul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei asupra Moldovei și pentru a apropia țara de Uniunea Europeană.
La 23 iunie 2022, șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE, reuniți la Bruxelles, au recunoscut perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei și au decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova, oficializând o decizie istorică la exact 120 de zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei.
În urmă cu aproape o lună, la 1 iunie 2023, ca mărturie a angajamentului său pro-european, Republica Moldova a găzduit cel mai mare eveniment internațional din istoria sa, primind liderii europeni la cea de-a doua reuniune a Summit-ului Comunității Politice Europene (CPE), unde aproape 50 de lideri s-au reunit la Castelul Mimi din Bulboaca, o podgorie situată la aproximativ 35 km de capitala moldovenească Chișinău.
Summitul a avut loc la aproape un an de zile de când Republica Moldova, alături de Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la UE, Chișinăul sperând să primească până la finele lui 2023 și decizia de începere a negocierilor de aderare.
Summitul a fost precedat de adoptarea sau anunțarea unor decizii importante pentru viitorul european al Republicii Moldova. Pe lângă lansarea MPUE și furnizarea de echipamente pentru apărare, UE a decis să suplimenteze cu 145 de milioane de euro sprijinul său macro-financiar pentru R. Moldova, a inclus primele șapte persoane pe lista de sancțiuni în cadrul regimului de măsuri restrictive creat la propunerea României pentru a sancționa pe cei care încearcă să destabilizeze ordinea democratică din R. Moldova și a încheiat cu autoritățile de la Chișinău un acord pentru reducerea tarifelor de roaming începând cu data de 1 ianuarie 2024.
Summitul a avut loc la 10 zile distanță de la ampla manifestare intitulată Adunarea Națională “Moldova Europeană”, care s-a desfășurat în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, la 21 mai.
La această manifestare, peste 75.000 de cetățeni au adoptat o rezoluție prin care cer includerea aderării la UE în Constituție, iar președinta Maia Sandu și președinta Parlamentului European Roberta Metsola au susținut discursuri.
