”Vizitele Președintelui României în Africa reprezintă primul demers politico-diplomatic la acest nivel din ultimii 30 de ani și vizează relansarea relațiilor României cu continentul african, atât în relația directă a țării noastre cu statele africane, cât și ca parte a efortului comun de la nivel european, în contextul mai larg al nevoii de revigorare a relațiilor Uniunea Europeană – Africa în spiritul unui nou parteneriat. Astfel, aceste vizite urmăresc relansarea dialogului politic la nivel înalt cu statele menționate și redinamizarea relațiilor economice și sectoriale, urmărind deschiderea și valorificarea de noi oportunități de colaborare în domenii de interes comun, inclusiv cele privind gestionarea provocărilor la nivel global”, a explicat Administtrația Prezidențială de la București.

Vizitele în Africa sunt cu atât mai importante în contextul în care România a adoptat recent Strategia Națională pentru Africa, denumită „România - Africa: Parteneriat pentru viitor prin pace, dezvoltare și educație, un document-cadru de viziune”, prin care țara noastră își propune revigorarea relațiilor cu Africa și aducerea lor la un nivel superior, în acord cu interesele României și cu importanța în creștere a Africii pe plan internațional, conform Președinției.

În cadrul vizitei de stat în Republica Unită Tanzania, președintele Iohannis va avea consultări politice cu președintele Samia Suluhu Hassan.

Vizita de stat în Republica Cabo Verde va prilejui consultări cu președintele Cabo Verde, José Maria Neves. Programul oficial va include, de asemenea, întrevederi cu președintele Adunării Naționale, Austelino Tavares Correia, cu prim-ministrul Cabo Verde, José Ulisses Correia e Silva, și cu primarul orașului Praia, Francisco Avelino Carvalho. De asemenea, președintele Klaus Iohannis va avea o întâlnire cu foștii studenți din Cabo Verde care au studiat în România.

Cu prilejul vizitei oficiale în Republica Senegal, Iohannis va avea consultări politice cu președintele Senegalului, Macky Sall. De asemenea, programul oficial al vizitei mai include, printre altele, participarea președintelui Klaus Iohannis, alături de președintele Macky Sall, la inaugurarea Casei Națiunilor Unite din Senegal, care va găzdui cele 34 de agenții ale ONU prezente în Senegal. Programul vizitei va prilejui și o întrevedere a președintelui Klaus Iohannis cu foști studenți senegalezi în România.

”Președintele României va urmări, în dialogul cu înalții demnitari din țările vizitate, identificarea măsurilor pentru dezvoltarea relațiilor comerciale și creșterea schimburilor economice; impulsionarea cooperării sectoriale în domenii de interes comun, precum agricultură și siguranță alimentară, managementul situațiilor de urgență, securitate cibernetică, infrastructură digitală, consolidarea profilului României de furnizor de educație și formare, pornind de la tradiția cooperării în acest domeniu cu statele africane; stimularea continuării cooperării în formate multilaterale și internaționale”, a informat Administrația Prezidențială.

Având în vedere contextul actual complex la nivel global, președintele României va analiza alături de interlocutorii săi provocările de securitate fără precedent la nivel regional și internațional, va prezenta impactul conflictului provocat de Rusia în imediata vecinătate a țării noastre, dar și la nivel global, cu accent pe gestionarea problematicii refugiaților, precum și contribuția României la securitatea alimentară globală. Va fi reliefată nevoia combaterii în comun, de către toate statele membre ale ONU, a tendințelor de contestare sau de erodare a principiilor fundamentale ale multilateralismului și ale dreptului internațional, în primul rând a celor înscrise în Carta ONU. Totodată, Klaus Iohannis va sublinia necesitatea contracarării fenomenului dezinformării la nivel global.

De asemenea, în cadrul discuțiilor vor fi abordate și alte teme de actualitate, de pe agenda comună și cea internațională, printre care combaterea schimbărilor climatice, dezvoltarea durabilă, reducerea inegalităților sociale, consolidarea democratică și promovarea drepturilor omului și alte provocări ale tranziției, precum: dificultățile privind asigurarea de suficiente locuri de muncă decente pentru tineri, integrarea femeilor pe piața muncii și în viața publică, reforma și modernizarea agriculturii, dar și reformele electorale.