Într-un mesaj televizat transmis vineri noapte, Duda a explicat că, în opinia sa, textul "ridică serioase îndoieli în ceea ce privește caracterul său constituțional" și că a optat din acest motiv să ceară "o evaluare" din partea Tribunalului Constituțional polonez înainte de a-l ratifica.

"Guvernul a încheiat un nou acord cu Comisia Europeană și este bine că s-a întâmplat acest lucru, pentru că atât Polonia, cât și UE au nevoie de un compromis. Dar trebuie spus că acest acord ridică serioase îndoieli în ceea ce privește caracterul său constituțional. (...) De aceea, am decis să trimit acest proiect de lege Tribunalului Constituțional... ceea ce înseamnă că legea nu va intra în vigoare până când Tribunalul nu-și exprimă punctul de vedere în ceea ce privește respectarea Constituției'', a declarat Duda în discursul său televizat, potrivit Reuters.

Președintele polonez și-a exprimat convingerea că decizia sa nu va întârzia deblocarea fondurilor europene pentru țara sa și le-a cerut totodată judecătorilor să tranșeze cât mai rapid această chestiune.

Seimul polonez (camera inferioară a parlamentului) a aprobat miercuri în lectură finală, cu 233 de voturi pentru, 207 împotrivă și 12 abțineri, o reformă cheie în domeniul justiției, menită să deblocheze fondurile UE de redresare post-pandemie. Ulterior, Senatul polonez, unde opoziția deține majoritatea, a respins proiectul de lege. După acest pas, proiectul de lege a fost trimis spre promulgare președintelui Andrzej Duda.

EFE comentează că decizia lui Duda de a trimite proiectul al Tribunalul Constituțional este un demers neobișnuit, dat fiind că în aproape cei șapte ani ai săi de mandat nu a mai luat o astfel de decizie în privința niciunei alte legi.

Reforma justiției este una din condițiile puse de Comisia Europeană pentru ca Polonia să primească fondurile prevăzute în planul de redresare post-pandemie. În urma unei dispute legate de statul de drept, Comisia Europeană a blocat accesul Poloniei la 23,9 miliarde de euro în granturi și 11,5 miliarde de euro sub formă de împrumuturi cu dobândă redusă, deși aprobase planul prezentat de Varșovia.

Din punctul de vedere al guvernului polonez, odată cu modificarea proiectului de lege, pe care o va analiza acum Tribunalul Constituțional, erau îndeplinite cerințele europene, ceea ce ar fi permis deblocarea fondurilor alocate Poloniei.

Totuși, această reformă are detractorii săi, inclusiv în sânul guvernului, deoarece partidul condus de ministrul justiției, Zbigniew Ziobro, aflat în coaliția de guvernare cu Partidul Lege și Justiție, s-a pronunțat mereu împotriva unei legi care, în opinia lui Ziobro, ''îngenunchează Polonia în fața șantajului Bruxellesului".

Pe de altă parte, Tribunalul Constituțional se confruntă cu o situație complicată de când președinta sa, Julia Przylebska, a decis să rămână în funcție în pofida faptului că, potrivit a numeroși reprezentanți ai sistemului judiciar, a împlinit deja cei șase ani stabiliți de lege în acest post.

În ceea ce-o privește, Przylebska consideră că legea care limitează la șase ani mandatul președintelui Tribunalului Constituțional nu i se aplică, deoarece ea și-a preluat mandatul la câteva zile după promulgarea legii, dar înainte de intrarea sa în vigoare.