Igor Grosu a subliniat că limba română se bucură de un interes în creștere și în rândul populației alolingve din R. Moldova care conștientizează importanța cunoașterii limbii oficiale pentru integrare și avansare socială:

„Este limba în care noi comunicăm face parte din ADN-ul poporului Român, dacă ne uităm la generația tânără mai bine o posedă. Eu văd o tendință foarte plăcută, și mă refer aici la alolingvi, ei înțeleg cât este de important este să ai competența lingvistică a limbii române. În special pentru copiii lor, caută să-și ducă copii la grădiniță în grupele românești, la facultate, la școală. Este o înțelegere bună că fiecare cetățean trebuie să cunoască limba română. Este o competență fără de care nu poți să te integrezi, nu poți să avansezi, să crești în carieră”.

Referindu-se la articolul 13 din Constituție, privind denumirea limbii oficiale în R. Moldova, președintele Parlamentului a spus că acest lucru nu trebuie doar bifat și va fi făcut când vor exista suficiente voturi pentru modificarea Constituției:  

„Acum o să mă întrebați de ce nu se pune la vot schimbarea sintagmei. Eu consider că nu trebuie să irosim o ocazie pur și simplu, să bifăm că am încercat lucrul acesta, pentru că voturile nu le avem, să recunoaștem cum este. Dar eu am încrederea și văd aceasta în discursul public al celor care se pretind moldoveniști, stataliști, ei tot mai mult și mai mult acceptă voluntar, sau involuntar, că este limba română. Eu cred că aceasta într-o bună zi o să devină un gest pe care noi va trebui să-l facem, pentru că toți recunosc și înțeleg că e vorba de limba română, de un popor român, o istorie comună...”