Responsabila malteză intenționează să transmită aceste mesaje vineri, la Praga, cu prilejul unei reuniuni a Consiliului European.

„Ucrainenii au nevoie de armament pentru a continua s-și recucerească teritoriul, de exemplu de tancuri Leopard 2 pe care mai multe state membre le dețin", a declarat Roberta Metsola în acest interviu, acordat pe marginea sesiunii plenare a PE de la Strasbourg.

Politiciana din grupul Partidului Popular European (PPE, dreapta) a fost prima președintă a unei instituții europene care s-a deplasat în Ucraina după declanșarea războiului de către Rusia, în cadrul unei călătorii la Kiev pe 1 aprilie.

Țările occidentale, în special UE, furnizează arme și material militar Ucrainei, dar Kievul cere mai multe, solicitând în special Berlinului livrarea de tancuri Leopard 2. Aceste tancuri de luptă de concepție germană sunt de referință în materie de blindaj și de manevrabilitate.

Cancelarul Olaf Scholz nu a dat însă curs acestei solicitări, afirmând că o astfel de decizie trebuie luată în acord cu aliații săi occidentali.

Circa 2.000 de tancuri de acest tip sunt deținute de Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Grecia, Ungaria, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia și, în afara UE, de Norvegia, Elveția și Turcia, conform unui responsabil al UE.

Potrivit Robertei Metsola, țările europene dispuse să furnizeze aceste tancuri ar putea fi rambursate din fonduri comune, precum cele din Facilitatea europeană pentru pace, pentru ca efortul să fie împărțit de toți și să nu afecteze de manieră "disproporționată" anumite țări.

Țările UE au alocat deja 2,5 miliarde de euro acestui fond interguvernamental destinat furnizării de armament Ucrainei.

"Cred că sunt discuții pe care trebuie să le avem acum, în special pentru că vedem o escaladare din partea Rusiei, și pe de altă parte pentru că vedem Ucraina respingându-i pe ruși cu succes", a comentat ea.

În contextul în care Ucraina a obținut în iunie, la patru luni de la declanșarea războiului de către Rusia, a statutului de țară candidată la aderare, președinta PE estimează că trebuie "să fie accelerată" procedura de aderare a acestei țări.

Acest proces este de obicei lung și dificil și ea nu a dorit să se pronunțe asupra unui calendar pentru integrare.

Dar "avem o țară care ne-a arătat voința sa debordantă de a ni se alătura, care atinge obiective pe care alte țări reușesc să le atingă în luni sau ani", a mai spus Metsola.

Ea a precizat că "mari progrese" au fost realizate de Ucraina în alinierea legilor sale naționale la cele ale Uniunii, un domeniu în care Parlamentul European oferă asistență.

Responsabila a adăugat că Republica Moldova, care a obținut statutul de țară candidată în același timp ca Ucraina, "nu ar trebui să fie uitată".

În contextul în care procesul de aderare a țărilor din Balcanii de Vest durează de ani lungi, Roberta Metsola a făcut apel la organizarea de "mai multe reuniuni și discuții" cu aceste țări pentru a evita ca ele să se îndrepte în altă parte "și să găsească parteneri mai puțin fiabili".

Liderii acestor țări se numără printre cei 44 de șefi de stat și de guvern care se vor întâlni joi la prima reuniune, la Praga, a "Comunității politice europene", o idee a președintelui francez Emmanuel Macron.

Roberta Metsola a subliniat că acest forum "nu înlocuiește bineînțeles procesul de extindere a UE" și că nu este vorba despre "a pune pe același plan țări care au părăsit UE și altele care se luptă să adere".