Întrebat în ce mod ar putea Republica Moldova să fie implicată în proiectele de apărare care sunt prevăzute în Cartea Albă, președintele român a precizat că „există o posibilitate ca țările care sunt candidate să intre în aceste parteneriate pentru a face achiziții în comun”.

„Deci, ar fi, ar exista această posibilitate”, a precizat el.

Liderii celor 27 de state membre ale UE au discutat despre Cartea Albă a Apărării și planul „ReArm Europe/ Readiness 2030”, prezentate miercuri de Comisia Europeană, notează Calea Europeană.

În vreme ce Cartea albă prezintă soluții pentru a acoperi lacunele critice în materie de capacități și pentru a construi o bază industrială de apărare puternică pe continent, Planul ReArm Europe/Readiness 2030 constituie brațul financiar al acestor eforturi. Din a sa putere financiară de foc de 800 de miliarde de euro, 650 de miliarde de euro depind de disponibilitatea statelor membre de a crește cu până la 1,5% din PIB investițiile militare, sub beneficiul scutirii de la regula deficitului bugetar pentru o perioadă de patru ani. Restul de 150 de miliarde de euro constituie împrumuturi pe care Comisia Europeană le va putea contracta și statele membre să le acceseze în comun sub anumite condiții, unele dintre criterii fiind legate de a achiziționa armament produs în Europa sau în țări terțe cu care UE are parteneriate de securitate încheiate.

Mecanismul, denumit SAFE (Security in Action for Europe), va exclude Regatul Unit, SUA și Turcia de la contractele de apărare finanțate cu aceste împrumuturi de 150 de miliarde de euro, cu excepția cazului în care semnează un acord de parteneriat pentru securitate și apărare cu UE.

Programul de împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de euro va fi deschis statelor membre ale UE ca parte a unei creșteri masive a cheltuielilor pentru apărare, însă 65% din costurile echipamentelor finanțate trebuie să provină de la furnizori din UE și Norvegia. Restul ar putea fi cheltuit în țări din afara UE care au un acord de securitate cu Uniunea. Potrivit Financial Times, în conformitate cu termenii planului, țările UE ar putea cheltui 35% din împrumuturi pe produse care utilizează componente din Coreea de Sud, Japonia, Albania, Republica Moldova, Macedonia de Nord și Ucraina.

La 21 mai 2024, Republica Moldova a devenit prima țară care a semnat un parteneriat de securitate și apărare cu UE. Noul parteneriat de securitate cu Bruxelles-ul are ca scop creșterea implicării Republicii Moldova în misiunile de apărare ale UE, inclusiv în exercițiile militare reale, și integrarea acesteia în inițiativele industriei de apărare, cum ar fi achizițiile comune.