După numărarea tuturor buletinelor de vot, Niinistö a întrunit 62,7% din sufragii, potrivit rezultatelor publicate de ministerul Justiției, cu mult în fața principalului său rival, candidatul Verzilor, Pekka Haavisto, care a obținut 12,4% din voturi, scrie Agerpres.

“Acest rezultat este mai degrabă surprinzător“, a declarat Sauli Niinistö, revendicând cu modestie victoria și spunând că este “mișcat de această susținere”.

Această victorie din primul tur este nemaiîntâlnită din 1994 și prima alegere a unui președinte finlandez cu vot majoritar direct.

Aproximativ 66,7% din cei 3,5 milioane de alegători s-au prezentat duminică la vot. O participare ușor mai scăzută în raport cu 2012, când prezența a fost de 72,8%.

“Poporul finlandez a acceptat ceea ce am făcut până acum și nu am intenția de a face schimbări doar pentru a face schimbări“, a declarat Niinistö pentru Politico Europe după ce au fost prezentate rezultatele alegerilor.

Gestionarea legăturilor cu Rusia este de o importanță deosebită pentru Finlanda, care are o frontieră de 1.340 kilometri cu vecinul său estic. În timp ce mulți finlandezi sunt atenți la ambițiile Kremlinului după anexarea Crimeei în 2014, publicul rămâne ezitant în a face mișcări îndrăznețe, mai notează sursa citată, precizând că o aderare a Finlandei la NATO este ”improbabilă”.

Sauli Niinistö este președintele finlandez cel mai popular după Urho Kekkonen (1956-1981) și îl devansează pe mareșalul Mannerheim, erou al războiului contra Uniunii Sovietice al cărui loc în memoria colectivă a finlandezilor este comparabil cu cel al generalului De Gaulle în Franța.

Finlanda, care a aderat la Uniunea Europeană în anul 1995, va prelua la 1 iulie 2019, de la România, președinția Consiliului Uniunii Europene.

Sursa: Calea Europeana