Tensiunile au escaladat luna trecută, când sute de nave chineze au fost detectate lângă reciful contestat Whitsun, situat în zona insulelor Spratleys, revendicate de mai multe țări, printre care China și Filipine.

China, care revendică aproape toată această Mare a Chinei de Sud, bogată în resurse naturale, refuză de mai multe săptămâni să-și retragă navele, despre care Manila afirmă că au pătruns ilegal în zona sa economică exclusivă.

Președintele filipinez, supus unei presiuni crescânde pe plan intern în favoarea unei linii mai dure, pare puțin înclinat să înfrunte Beijingul în această problemă.

Duterte a declarat miercuri seara că țara este este îndatorată "Chinei prietene" în numeroase domenii, inclusiv în ceea ce privește aprovizionarea cu vaccinuri anti-COVID-19, dar că revendicările țării sale pe plan maritim "nu sunt negociabile".

"Îi voi spune Chinei că nu vrem probleme, nu vrem război. Însă dacă ne veți spune să plecăm, (răspunsul) va fi 'nu'", a avertizat el, subliniind că aceasta nu poate face obiectul niciunui compromis.

Aceste declarații intervin după ce Ministerul Apărării filipinez a declarat că "nu este treaba Chinei să spună Filipinelor ce putem sau nu putem face în apele noastre teritoriale".

Paza de coastă a Filipinelor efectuează în prezent manevre lângă insula Thitu și reciful Scarborough, precum și în insulele Batanes, situate în largul Luzon, cea mai mare insulă din Filipine, în sudul și în estul țării.

Ca răspuns la aceste manevre, Ministerul Afacerilor chinez a cerut luni Manilei "să înceteze aceste acțiuni care complică situația și agravează disputele".

În 2016, Curtea Permanentă de Arbitraj (CPA) a dat dreptate Manilei, declarând că Beijingul nu are "niciun drept istoric" asupra acestei mări strategice.

Relațiile dintre Beijing și Manila s-au ameliorat în timpul președinției lui Duterte, care încearcă să-și scoată țara de sub tutela SUA, fostă putere colonială, și să consolideze cooperarea în domeniul economic cu Beijingul.

Sursa:Agerpres