Mai mulți experți și instituții de presă de la Chișinău au semnalat că ciudata hotărâre ar fi fost adoptată pe furiș și ținută în secret, timp de mai bine de o lună.

Europa Liberă încercă să vadă care este legătura dintre restructurarea Curții Supreme de Justiție și plecarea lui Tudor Panțâru de la șefia Curții Constituționale. Tudor Panțâru, văzut ca unul din cei mai puțin vocali președinți ai instanței constituționale, și-a justificat demisia într-un scurt comunicat difuzat pe pagina oficială a Curții Constituționale prin motive personale, fără a le explica.

Speculațiile sunt însă că acesta ar elibera locul pentru Mihai Poalelungi, actualmente președinte al Curții Supreme de Justiție aflat la jumătate de mandat, al doilea în cea mai importantă funcție din justiție. Cum Panțâru a ajuns în fotoliu de magistrat al Curții prin voința Consiliului Superior al Magistraturii, cel care îl va succeda urmează a fi selectat tot de acest for, prin urmare șansele lui Poalelungi, membru din oficiu al consiliului, nu ar fi de subestimat, susține Europa Liberă.

Reformele anunțate marți de Alexandru Tănase, printre ele o restructurare substanțială a Curții Supreme de Justiție, îi fac pe mulți să creadă că Poalelungi ar avea acum motive să renunțe la funcția de președinte al CSJ și s-o prefere de cea de președinte al instanței constituționale.

Dacă Tudor Panțîru este la Curtea Constituțională cumva izolat de confruntările din sistem, Mihai Poalelungi se află în epicentrul acestuia, iar noile schimbări la Ministerul Justiției ar fi putut să influențeze această plecare a lui Mihai Poalelungi. Este opinia exprimată de analistul politic Corneliu Ciurea, exprimată la TVR MOLDOVA. Întrebat dacă admite faptul că în locul lui Tudor Panțîru poate veni Mihai Poalelungi sau, de ce nu, fostul președinte al CC Dumitru Pulbere, analistul politic Corneliu Ciurea a răspuns că admite acest fapt, dar trebuie mai întâi să răspundem de ce a plecat domnul Panțîru.

După toate criteriile, aparente sau reale, R. Moldova este un stat eșuat, constată istoricul Octavian Țâcu în Ziarul Național. Iar cele mai slabe state ale lumii nu constituie un pericol doar pentru ele însele. Acestea sunt o amenițare la adresa progresului și stabilității altor state, menționează publicistul. Ce putem face la moment este să nu asistăm impasibili la eforturile unor străini de a face R. Moldova funcțională, afirmă Octavian Țâcu, ci prin eforturi și atitudine să punem umărul la clădirea acestei tradiții de stabilitate și prosperitate. Să nu căutăm soluții într-un refugiu extern sau în propria carapace a comodității. Pentru că vor veni timpuri când vom fi rușinați de această impasibilitate și lașitate, iar cei care vor face schimbarea, pentru că ea va veni inevitabil, vor spune că ne-am dus traiul degeaba.

În ediția tipărită a Ziarului de Gardă, citiți un reportaj despre lupta pentru supraviețuire a pensionarilor din R. Moldova. „Pentru a combate corupția, nu ai nevoie doar de instituții, ci și de implicarea tuturor și a fiecărui cetățean”, zice, într-un interviu pentru ZdG, Valeria Biagiotti, ambasadoarea Italiei în R. Moldova. Tot în această ediție aflați informații despre dosarele în care sunt vizați judecătorii și despre schema hoțiilor cu terenuri.