Într-un interviu acordat marți pentru European Newsroom, care reunește agenții europene de presă, Metsola a fost întrebată despre data de 2030 propusă de președintele Consiliului, Charles Michel, pentru extinderea UE, transmite Agerpres.

"În loc să ne concentrăm pe dată - să spunem că este bine că există o dată pe masă--, mai bine să ne concentrăm pe deschiderea negocierilor de aderare până la sfârșitul anului", a declarat malteza, care provine din grupul PPE (dreapta).

"Dacă Ucraina și Moldova sunt pregătite, negocierile de aderare ar trebui să poată începe, iar pașii ar putea fi făcuți treptat. Fiecare țară merge pe drumul său, dar să nu dezamăgim milioanele de oameni care consideră Europa ca fiind casa lor", a îndemnat ea.

Președinta Parlamentului European și-a arătat întotdeauna sprijinul pentru Ucraina și pentru aderarea acesteia la UE. Ea a fost primul reprezentant al unei instituții a UE care a vizitat Kievul în aprilie 2022, după începerea invaziei ruse în Ucraina.

În iunie 2022, UE a acordat Ucrainei statutul de candidat la aderare, într-un gest extrem de simbolic, alături de Moldova. În schimb, a negat Georgiei acest statut, cerând mai multe reforme de la Tbilisi.

Pentru a trece la pasul următor, care este deschiderea negocierilor de aderare, Comisia Europeană a definit șapte repere pentru Kiev. Acestea sunt condiții care trebuie îndeplinite, în special în ceea ce privește lupta împotriva corupției larg răspândite și reformele judiciare.

Într-o evaluare intermediară din iunie, Comisia a constatat că au fost îndeplinite două criterii, iar celelalte cinci erau "la un anumit nivel de progres".

Executivul UE urmează să prezinte un raport la sfârșitul lunii octombrie cu privire la progresele înregistrate de Ucraina și Republica Moldova și să decidă dacă să deschidă sau nu negocierile de aderare, înainte ca cele 27 de state membre să abordeze problema la summitul de la Bruxelles de la jumătatea lunii decembrie.

Aceste negocieri pot necesita timp pentru a duce la aderare.

Cinci țări din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia) au, de asemenea, statutul de țară candidată. Unele dintre ele au fost angajate în negocieri de aderare, în câteva cazuri cu mai mult de zece ani în urmă. Negocierile cu Turcia sunt blocate de mai mulți ani.