În Rusia, autoritățile anunță că rubla începe să își revină după căderea puternică de săptămâna trecută. Specialiștii susțin că revenirea rublei este ajutată de măsurile anticriză adoptate săptămâna trecută de autorități, de încasarea crescută la sfârșit de an a impozitelor, de anunțul Uniunii Europene că nu va înăspri sancțiunile la adresa Rusiei și de promisiunile Beijingului că va oferi sprijin Moscovei în caz de nevoie. Germania nu vede acum niciun motiv pentru introducerea de noi sancțiuni la adresa Rusiei, a declarat Christiane Wirtz, purtător de cuvânt al guvernului federal, citat de publicația Der Spiegel. Declarația vine la scurt timp după ce ministrul german de Externe a afirmat că eventuale noi sancțiuni ar putea afecta și securitatea Europei. O poziție similară a fost exprimată și de ministrul de Externe al Poloniei, Grzegorz Schetina. TASS notează că responsabilul polonez susține menținerea sancțiunilor existente dar nu și introducerea de noi măsuri punitive. “Sancțiunile împotriva Rusiei trebuie menținute. Noi nu discutăm despre anularea lor. Se fac propuneri pentru ca acestea să nu fie înăsprite și să nu doboare Rusia”, a declarat șeful diplomației poloneze, citat de TASS.

Există însă păreri că nu sancțiunile au influențat negativ economia Rusiei ci prețul în scădere accelerată al petrolului. Senatorul american John McCain a declarat că “trebuie să mulțumim Arabiei Saudite pentru că a permis ca prețul petrolului să scadă într-atât încât să îl afecteze semnificativ pe președintele rus. Nu are nimic de a face cu sancțiunile președintelui Statelor Unite”, a afirmat McCain, citat de Ukrainskaia Pravda.
În actualul context economic internațional, Rusia ar putea lua în calcul reducerea producției de petrol, a declarat ministrul energiei Alexander Novak pentru cotidianul Kommersant. “Reducerea numărului de parteneri străini din cauza sancțiunilor ne pune față în față cu două probleme: găsirea de noi parteneri și înlocuirea tehnologiei”, a declarat Novak.

De la problemele economice ale Rusiei trecem la problemele judiciare cu care se confruntă două nume importante ale actualității spaniole, infanta Cristina și liderul catalan Artur Mas. După ce ieri dimineață infanta Cristina a fost acuzată de complicitate în două delicte fiscale, Casa Regală a Spaniei și-a exprimat “respectul absolut față de independența puterii judiciare”. El Mundo scrie, citând surse judiciare, că infanta Cristina l-a ajutat pe soțul ei să deturneze din buget peste 337.000 euro prin intermediul Aizoon, compania paravan care le aparține ambilor.

Și tot în Spania, justiția catalană admite începerea urmăririi penale împotriva liderului guvernului regional catalan Artur Mas pentru referendumul de independență organizat pe 9 noiembrie. El Mundo mai notează că decizia îi vizează și pe vicepreședintele guvernului regional catalan, Joana Ortega, și pe ministrul Educației, Irene Rigau. Curtea supremă din Catalonia a decis începerea urmăririi penale pe motiv de încălcare a unei interdicții constituționale vizând votul.

Din presa franceză reținem că atacul de la Dijon, în cursul căruia un bărbat a intrat cu mașina într-un grup de pietoni, nu a fost atentat terorist. Șoferul care a acccidentat în mod voit mai mulți trecători strigând Allahu Akbar (Allah e mare, în arabă) are grave probleme psihice, a declarat procurorul din Dijon Marie-Christine Tarrare, citat de cotidianul Le Point. În contextul creșterii temerilor legate de posibilitatea organizării de atentate teroriste în Franața, președintele  Francois Hollande a făcut apel la populație să nu cedeze în fața panicii și a precizat că serviciile de siguranță acționează cu “extremă vigilență”.