Alegerile prezidențiale din cea mai puternică țară a lumii primesc spații generoase în paginile presei internaționale, eclipsând orice alt subiect al actualității. "Americanii au votat; lumea și-a ținut respirația", titrează La Libre Belgique, în timp ce Le Parisien constată că "După o campanie pe cât de nefirească pe atât de brutală, Statele Unite l-au ales pe cel de-al 45-lea președinte, un șoc pentru cele două Americi, o alegere care angajează întreaga lume".

Și "Spania are interesele ei în cursa candidaților către Casa Albă", scrie La Razon, iar Folha din Brazilia analizează viitoarea președinție americană din perspectiva temelor de interes centrale pentru Europa: poziția americană în cadrul NATO, tratatele comerciale dintre SUA și Uniunea Europeană și acordul nuclear cu Iranul. "Exista cândva la americani un sentiment de confort legat de transformare, de schimbare, de eterna oscilare a pendulului", remarcă Der Spiegel și continuă: "Pentru o Americă dintotdeauna mulțumită de ea însăși, optimismul în privința vieții era starea de spirit naturală.

Frica însă este nouă. Frica de declin social, de tot ceea ce este străin, ba chiar și de progres. La fel de noi sunt și greșelile, iar dintre acestea au existat deja mult prea multe", opinează cotidianul german. Din Turcia, Hurriyet se întreabă "Ce va schimba noul președinte al SUA?" și adaugă: "Când spui SUA, spui Irak, spui Siria, adică Orientul Mijlociu, iar politicile pe care le va promova noul președinte vor influența viitorul acestei regiuni". Le Temps face un bilanț al mandatului care urmează să se încheie și subliniază că "Poziția Statelor Unite astăzi în lume nu seamănă cu cea din anul 2008, marcată atunci de eșecul războiului din Irak, de împotmolirea în Afganistan, de criza economică, de divergențele cu aliații și de amenințările cu un conflict din partea Iranului.

Numeroși sunt cei ce vor simți un sentiment de regret după plecarea de la Casa Albă a președintelui Obama", este de părere ziarul elvețian. Din China, People's Daily opinează că "Alegerile americane dezvăluie o democrație bolnavă, întrucât situațiile extreme și separarea prevalează în politica Statelor Unite", iar Tehran Times ține să precizeze că "Noul ocupant al biroului de la Casa Albă va trebui să pună în aplicare acordul nuclear stabilit cu Iranul de administrația Obama, fie că își dorește astfel sau nu".

Potrivit Tass, Rusiei îi este totuna cine este noul președinte al SUA, conducerea Rusiei va trebui să colaboreze cu președintele care ales", a declarat jurnaliștilor liderul facțiunii "Rusia Dreaptă", Serghei Mironov. Relațiile dintre ruși și americani s-au răcit, până la nivelul celor din timpul războiului rece, consemnează Nezavisimaia Gazeta. Publicația citează un sondaj, conform căruia, în mod surprinzător, "cetățenii americani nu sunt împotriva creșterii influenței rusești pe scena internațională".

De la Washington, New York Times precizează că în această campanie prezidențială lungă, neobișnuită și adesea urâtă, temele principale au fost mutațiile demografice și coalițiile schimbătoare ale celor două partide, iar Washington Post notează că a fost cea mai învrăjbită și imprevizibilă cursă modernă pentru fotoliul de la Casa Albă.