"Grecii au optat între calea reformei sau sfidare", titrează jurnalul Kathimerini. În opinia cotidianul atenian, rezultatul alegerilor "va stabili dacă țara care a declanșat criza datoriilor din zona euro, cu cinci ani în urmă, va continua calea reformelor economice sau îi va sfida pe creditorii săi, creând un precedent pentru întreaga Europă". Calificând scrutinul drept "istoric", Wall Street Journal face socoteala că "grecii au fost convocați la urne pentru a treia oară în mai puțin de trei ani, pentru a alege un nou guvern". "Lumea întreagă are ochii ațintiți asupra Greciei", nu mai puțin de 900 de jurnaliști internaționali fiind acreditați pentru a relata despre desfășurarea alegerilor elene, remarcă Le Monde. Mai exact, notează multe din marile cotidiene internaționale, între care și The Guardian, ceea ce îngrijorează este victoria stângii radicale Syriza. În vizorul formațiunii Syriza se află "evaziunea fiscală și imoralitatea clasei politice care minează economia elenă", punctează Le Figaro. Totuși, cotidianul portughez Diario de Noticias este de părere că "ceea ce sperie mai mult la alegerile din Grecia este puținul pe care îl știm" despre această țară. "Cunoaștem indicatorii economici, pe cei mai importanți - datorie, deficit public, șomaj, însă prea puțin știm cu adevărat despre greci și despre situațiile prin care au trecut în acești ani, și invers, grecii știu prea puțin despre portughezi, despre germani și germanii despre noi", explică jurnalul lusitan. Cu concluzia că "surprinde puținul pe care europenii, în general, îl știu și doresc să-l știe unii despre alții, cu excepția informațiilor utile pentru a se bucura de un bun sfârșit de săptămână". Iar "felul în care sunt analizate alegerile din Grecia rezumă bine acest dezinteres", punctează editoralul intitulat "Europenii" și publicat de Diario de Noticias. Nu lipsește din paginile presei internaționale nici situația din Ucraina. După bombardamentele lansate de separatiștii proruși în Mariupol, "Rusia dă vina pe armata de la Kiev", scrie Le Monde. Totuși, "nici chiar Duma de Stat nu vrea război cu Europa", titrează cotidianul rus Kommersant, care informează că parlamentarii de la Moscova "le cer omologilor lor europeni să-și unească eforturile pentru depășirea crizei care a provocat deja durere și distrugeri în sud-estul Ucrainei, iar acum pune în pericol însăși viața pașnică pentru cei peste 800 de milioane de europeni". Răsfoind presa rusă, regăsim și câteva articole care se referă la România. Nezavisimaia Gazeta relatează despre intenția NATO de a-și consolida prezența în Marea Neagră și în Polonia, România și Bulgaria. Publicația Regnum notează că "Serbia vrea să obțină gazele din România care fuseseră deja promise Republicii Moldova".

Și tot Regnum scrie că "Uniunea Europeană i-a cerut României să nu se amestece în formarea guvernului de la Chișinău", ceea ce ar fi determinat și amânarea vizitei președintelui Iohannis în Republica Moldova, care "ar fi putut fi interpretată ca o formă de presiune asupra politicienilor moldoveni".