Preotul român Irimie Marga : Am revenit la baștina bunicului, neamț basarabean, pentru a cunoaște mai bine și aceste rădăcini ale familiei noastre…(AUDIO)
-
03 Octombrie 2021 09:51
În perioada interbelică în Basarabia locuiau circa 100 mii de germani basarabeni, care au fost aduși pe timpul Rusiei țariste, la începutul sec XIX. Nemții, majoritatea veniți din sud-vestul Germaniei actuale, dar și din Elveția și Alsacia, au sosit într-o stepa pustie, unde au reușit să întemeieze sate înfloritoare. Oameni harnici, s-au adaptat în Basarabia, au devenit devotați fii. Au construit case trainice, se ocupau de creșterea animalelor, aveau unelte agricole, care pe acea vreme erau o raritate. Multe personalități din istoria meleagului nostru au fost de origine germană – cum ar fi, spre exemplu, unul dintre cei mai longevivi primari ai Chișinăului – Carol Schmidt.
Destinul nemților din Basarabia odată cu venirea bolșevicilor, a fost unul dur. În urma pactului Stalin—Hitler au fost evacuați, lăsând în urmă case, gospodării, mormintele părinților. Au fost deținuți mai multe luni în lagărele din Polonia, fiind apoi trimiși Germania.
Invitații emisiunii de astăzi, sunt urmașii unui neamț din Basarabia, Edvard Vainert, din satul Ciobana. Fiind plecat în ajunul celui de-al doilea război mondial la studii în România, nu a mai reușit să se întoarcă la baștină, să se întâlnească cu ai săi…. Fiind fugar o vreme, s-a căsătorit apoi cu o româncă. Dorul de satul natal, de cei apropiați I-a purtat până la moarte. Așa și nu i-a mai revăzut. Visul să revină în satul natal l-au realizat în locul său urmașii – fiica Maria Marga, cu nepoții și strănepoții. Maria Marga :
« Tatăl meu s-a tras dintr-o familie de nemți, foarte numeroasă – de 12 copii. Tatăl lor a murit foarte tânăr – la 57 de ani. Au rămas în grija mamei…. A fost foarte greu și ea a găsit de cuviință să-i dea undeva la școli, să învețe și ei o meserie. Aveau o învățătoare de limbă română, care l-a îndrumat pe tatăl meu să meargă la tâmplărie. El a mers la Brașov, a învățat însă nu meseria de tâmpar, ci de zugrav și s-a stabilit în Râșnov. S-a căsătorit cu o româncă, cu care a avut 4 copii – eu, cu cei 3 frați. Toată viața a visat să vină să-și mai vadă locurile de baștină, dar a murit fără să-l mai realizeze. Acum am venit noi aici, am vizitat satul Ciobana, actualmente se numește Ciobanovca, unde am aflat multe despre familia tatălui, despre viața lor… “, povestește Maria Marga.
Fiul respectabilei doamne Maria Marga, preotul Irimia Marga, profesor la facultatea de Teologie « Andrei Șaguna » a Universitatății din Sibiu și nepotul acesteia – Eremia, profesor de religie la liceul german « Brukenthal » din același oraș, povestesc cu multă emoție despre bunelul și străbunelul lor și impresiile pe care le-au avut, vizitând satul Ciobanovca.
E de menționat că ambii cunosc multe despre destinul nemților basarabeni, prezentând și mai multe monografii despre aceștia, ediții rare, în care se relatează cu multe detalii despre Ciobana și alte sate germane. Prezintă cu multă mândrie harta satului,ce o gasim în unua din monografii, realizată chiar în primii ani de la întemiere – cu liniile drept trasate ale drumurilor, cu aranjeare chibzuită a locuințelor. Dar mai întâi au ținut să ne arate o Biblie veche, în care mama lui Edvard Vainert își nota cu scrisul său caligrafic numele și anul nașterii fiecăruia din cei 12 copii. Ceea ce aveau mai sfânt germanii basarabeni – credința și familia – erau astfel unite prin aceste notițe laconice…
Această Biblie, primită în dar de la rude – mătușile și verișorii din Germania, cu care s-au întâlnit abia după anii 90 – a făcut un cerc și a revenit la puctul inițial – satul Ciobana, menționează părintele Irimie Marga. Unde descendenții lui Edvard Vainert, au văzut și au pipăit cu emoție lemnul cald al casei strămoșești, care mai ține și azi, fiind făcut cu acribie, au băut apă din fântâna buneilor – in care apa are un gust de nedescris :
Irimie Marga :
“Noi am trăit alături de bunicul meu o copilărie foarte frumoasă. Și ceea ce este interesant în familia noastră, este că noi am păstrat ambele tradiții – și cea germană, pe linia bunicului, dar și tradiția românească, pe linia bunicii. Am devenit ortodocși, ba chiar eu și fratele meu suntem preoți ortodocși. Dacă rădăcinile românești le cunoaștem bine, pe cele din partea bunicului abia acum am avut posibilitatea să le aflăm mai bine. El a venit în 1927 în Ardeal, făcând legătura cu o comunitate de sași, unde a învățat meseria. S-a căsătorit apoi, și până la 1940 a păstrat legătura cu ai săi. După acest an, când toți locuitorii satului au fost ridicați într-o zi și duși după hotarele Basarabiei, nu a mai putut comunica cu rudele… Faptul că au fost duși a fost și un lucru bun pentru ei, pentru că i-a apărat de prigoana comunistă, care a venit apoi…
Pe când rudele lui erau în Germania, el nu era în sfera rusească, dar era într-o țară comunistă. Familia noastră a avut de pătimit din cauza asta. Numele fiind german – Vainert – sigur nu plăcea autoritților. Îmi povestea mama că imediat după anul 1948 trebuise să se ascundă, fiindcă veniseră autoritățile comuniste rusești, care i-au adunat pe sași și pe toți cei de origine germană și i-au expulzat în Siberia. Unii s-au întors, dar mulți au rămas acolo… Lucrul acesta a fost greu pentru bunicul meu, dar din fericire el a scăpat…A stat ascuns mai întâi în pod, apoi l-au dus într-o peșteră – au fost niște momente dramatice…”, ne relatează Irimie Marga.
Venind în satul Ciobana - Ciobanovca de azi, raionul Anenii – Noi - au găsit cu uimire mai multe urme ale strămoșilor lor. Nemți nu au mai rămas în acele sate, averea lor fiind acaparată de fostul regim, care a strămutat aici locuitori din alte sate. Casele, trainice, le slujesc până azi localnicilor, dintre care unii le poartă cu recunoștință amintirea :
“Am crezut că s-a pierdut, că nu mai este. Or, am constat că este, e o localitate mare, e chiar un centru în zonă, cu o școală frumoasă. Casele locuite, renovate, arată foarte frumos. Am întâlnit aici o doamnă profesoară, care în copilărie locuia într-un sat apropiat, iar tatăl Dei venea la lucru în Ciobana. Ea locuiește acum într-o casă, care aparținea nemților și ne demonstra cât de bine s-au păstrat aceste locuințe! Doamna profesoară, cu amabilitate ne arăta că până și ușa, și mânerul sunt cele originale de atunci, fiind păstrate cu respect și evlavie de acești oameni generoși ! Am văzut niște ziduri groase, de aproape un metru, care s-au păstrat. Și ea zice – aceasta înseamnî cald iarna și răcoare vara ! Ce poate fi mai bine! », poveste părintele Irimie Marga.
Au mers cu toții și la una din fântânile păstrate de către localnici, care au fost săpate de strămoșii săi. Apa avea un gust memorabil. Cel al amintirii și dragostei de strămoși, de rădăcinile pe care nu le putem uita!
Mai multe detalii despre Edvard Vainert, neamț basaraben, stabilit în România, soarta și destinul urmașilor săi, impresiile acestora în urma recentei vizite în Basarabia, le puteți asculta în fișierul audio, atașat materialului.
Emisiunea a fost pusă pe post pentru prima dată la 27 august 2021.