Potrivit sursei citate, Giorgio Parisi va primi jumătate din acest premiu, pentru "descoperirea interacțiunii dintre dereglări și fluctuații din sistemele fizice, de la scară atomică la scară planetară", iar Syukuro Manabe și Klaus Hasselmann vor împărți cealaltă jumătate a premiului, fiind recompensați pentru "modelul fizic al climei Pământului, cuantificând variabilele și prezicând în mod fiabil încălzirea globală", potrivit comunicatului oficial publicat de Comitetul Nobel.

Cei trei laureați din acest an au fost recompensați pentru studiile lor dedicate unor fenomene haotice și aparent aleatorii. Syukuro Manabe și Klaus Hasselmann au pus bazele înțelegerii noastre despre clima Pământului și despre felul în care oamenii o influențează. Giorgio Parisi a fost recompensat pentru contribuții revoluționare aduse teoriei materialelor dezordonate și a proceselor aleatorii.

Sistemele fizice complexe sunt caracterizate prin caracterul aleatoriu și dereglări, fiind dificil de înțeles. Premiile Nobel pentru fizică din acest an recompensează noi metode concepute pentru a le descrie și pentru a prezice comportamentele lor pe termen lung.

Un sistem complex de o importanță vitală pentru omenire este clima Pământului. Syukuro Manabe a demonstrat că nivelurile crescute de dioxid de carbon din atmosferă conduc la temperaturi crescute la suprafața Terrei. În anii 1960, el a coordonat dezvoltarea modelelor fizice ale climei Pământului și a fost prima persoană din lume care a explorat interacțiunea dintre balanța radiației și transportul pe verticală al maselor de aer. Cercetările lui au stat la baza dezvoltării actualelor modele climatologice.

După aproximativ zece ani, Klaus Hasselmann a creat modelul care asociază vremea și clima, răspunzând astfel întrebării următoare: de ce modelele climatologice pot fi de încredere, în timp ce vremea este schimbătoare și haotică? El a dezvoltat totodată metode de identificare a unor semnale specifice, unor amprente, pe care atât fenomenele naturale, cât și activitățile umane le lasă asupra climei. Metodele sale au fost folosite pentru a dovedi că temperaturile tot mai mari din atmosferă sunt cauzate de emisiile de dioxid de carbon produse de către oameni.

În jurul anului 1980, Giorgio Parisi a descoperit tipare ascunse în materiale complexe dezordonate. Descoperirile lui reprezintă unele dintre cele mai importante contribuții aduse teoriei sistemelor complexe. Ele fac posibilă înțelegerea și descrierea multor materiale și fenomene diferite și aparent complet aleatorii, nu doar în fizică, ci și în domenii diverse de cercetare, precum matematică, biologie, neurologie și învățare automată.

Sykuro Manabe, născut în 1931 în localitatea Shingu din Japonia, a obținut diploma de doctorat la Universitatea Tokyo în anul 1957. A fost rectorul catedrei de meteorologie din cadrul Universității Princeton din Statele Unite.

Klaus Hasselmann s-a născut în 1931 în orașul german Hamburg și a obținut doctoratul în 1957 la Universitatea Gottingen. A fost profesor la Institutul Max Planck pentru Meteorologie din Hamburg.

Giorgio Parisi s-a născut în anul 1948 la Roma. Și-a obținut doctoratul în 1970 la Universitatea Sapienza din Roma, unde a și profesat.

În 2020, premiul Nobel pentru fizică a fost atribuit cercetătorilor Roger Penrose, Reinhard Genzel și Andrea Ghez pentru descoperiri făcute în domeniul găurilor negre din Univers.

Cu excepția distincției acordate în domeniul economiei, premiile Nobel au fost create de magnatul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.

În 2021, fiecare premiu Nobel va fi însoțit de un cec în valoare de 10 milioane de coroane suedeze (1,1 milioane de dolari).

După atribuirea premiului pentru medicină, decernat luni cercetătorilor David Julius și Ardem Patapoutian, și a premiului pentru fizică, atribuit marți cercetătorilor Syukuro Manabe, Klaus Hasselmann și Giorgio Parisi, sezonul Nobel din acest an va continua cu premiul Nobel pentru chimie, pe 6 octombrie, premiul Nobel pentru literatură, pe 7 octombrie, și premiul Nobel pentru pace, pe 8 octombrie. Premiul Riksbank Sveriges în Științe Economice în Memoria lui Alfred Nobel va fi anunțat în data de 11 octombrie.