Până la finalul acestei luni, May urmează să activeze articolul 50 al Tratatului de la Lisabona și până atunci ea va vizita Țara Galilor, Scoția și Irlanda de Nord pentru a afla opiniile electoratului local, scrie AGERPRES.

Referendumul de anul trecut privind Brexitul a dezvăluit existența unor opinii divergente care ar putea periclita unitatea Regatului Unit, în contextul în care Scoția și Irlanda de Nord sunt majoritar favorabile rămânerii în UE, în timp ce Anglia și Țara Galilor susțin ieșirea din blocul comunitar.

În ceea ce a fost considerată o provocare la adresa Theresei May, premierul scoțian Nicola Sturgeon a declarat săptămâna trecută că va face demersuri pentru organizarea unui nou referendum privind independența Scoției, după ce tentativa de a obține un acord propriu pentru Scoția cu privire la Brexit s-a izbit de 'un zid al intransigenței' la Londra. May a respins această propunere a guvernului scoțian, afirmând că nu este momentul potrivit.

La rândul său, cel mai mare partid naționalist din Irlanda de Nord, Sinn Fein, a anunțat că dorește organizarea 'cât mai rapid posibil' a unui referendum cu privire la desprinderea de Regatul Unit, în perspectiva unirii cu Republica Irlanda.

În cursul zilei de luni, premierul Theresa May și ministrul britanic pentru Brexit, David Davis, se vor întâlni cu prim-ministrul galez Carwyn Jones și cu reprezentanți ai oamenilor de afaceri din Cardiff pentru a discuta despre modul în care Țara Galilor poate fructifica oportunitățile oferite de Brexit, potrivit cabinetului șefului executivului britanic.

''Încă din prima mea zi de mandat, am spus foarte clar că, în contextul în care părăsim Uniunea Europeană, voi face eforturi pentru a obține un acord care să funcționeze pentru întregul Regat Unit. Doresc ca fiecare parte a Regatului Unit să fie capabilă să fructifice majoritatea oportunităților viitoare și oamenii de afaceri galezi să beneficieze de pe urma celui mai liber comerț posibil'', a menționat Theresa May într-o declarație dată publicității înaintea vizitei la Cardiff.

Totuși, grupul de reflecție 'Institutul pentru guvernare' (IfG) a avertizat luni că există o 'completă lipsă de claritate' despre rolul pe care parlamentele locale din Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord îl vor avea în cadrul Brexitului. Într-un raport, IfG a avertizat că activitatea de legiferare pentru a pune în aplicare Brexitul va reprezenta o mare povară pentru parlament, care va avea puțin timp pentru alte activități, existând riscul ca unele legi să fie adoptate fără o analiză atentă.

Marea Britanie ar putea avea nevoie să adopte până la 15 legi noi înainte ca procesul activării articolului 50 să fie încheiat, susține IfG, directivele europene transpuse în legislația britanică urmând a fi înlocuite de Legea marii abrogări (Great Repeal Bill). ''Va fi o provocare atât pentru guvern, cât și pentru parlament să facă toate aceste lucruri, simultan cu menținerea unei analize complete și cu alocarea de timp suficient pentru agenda politică internă a guvernului'', a explicat Hannah White, director de studii în cadrul IfG.