De mult timp, relațiile între Serbia și fosta sa provincie trec de la o criză la alta, iar puterile occidentale vor să pună capăt ciclului de tensiuni în acest colț al Europei de Sud-Est, în timp ce Rusia duce un război în Ucraina de aproape un an, transmite Agerpres.

Într-un interviu acordat AFP de la Pristina cu câteva zile înainte de împlinirea a 15 ani de la declararea unilaterală a independenței Kosovo, la 17 februarie, Albin Kurti a declarat că SUA și Uniunea Europeană au cerut ca Belgradul și Pristina să ajungă la un acord până în luna martie. De mai multe luni, emisari europeni și americani fac naveta între cele două capitale în acest scop, a explicat el.

În centrul tensiunilor între Serbia și Kosovo se află refuzul Belgradului de a recunoaște autoproclamata independență în 2008 a fostei sale provincii cu o majoritate albaneză, la un deceniu după un război sângeros cu forțele sârbe care s-a încheiat după o campanie de bombardamente efectuată de NATO, condusă de SUA.

Potrivit șefului guvernului kosovar (47 de ani), 'piatra unghiulară' a oricărui pact este recunoașterea independenței Kosovo de către Serbia, care, cu sprijinul aliatului său rus, privează Pristina de un loc la ONU.

„Cel mai mare obstacol al nostru este că Belgradul insistă în căutarea unei mașini care să dea timpul înapoi', spune Albin Kurti. Dar 'asta nu este posibil. Kosovo este o țară independentă și ar fi mai bine ca Serbia să o recunoască', afirmă el, apreciind că o astfel de decizie ar accelera integrarea europeană a Belgradului.

Țările occidentale, cu SUA în frunte, cer în special ca micul teritoriu din Balcani cu 1,8 milioane de locuitori să accepte crearea unei asociații de municipalități în zonele unde trăiesc membri ai minorității sârbe, în virtutea unui acord încheiat sub egida Bruxellesului acum un deceniu.

Or, pentru Albin Kurti, aceasta ar echivala cu crearea unei entități sârbe paralele instituțiilor kosovare, comparabile cu Republica Srpska din Bosnia-Herțegovina, țară din Balcani divizată de faliile etnice.

Minoritatea sârbă din Kosovo, aproximativ 120.000 de persoane, refuză orice fel de loialitate față de guvernul de la Pristina cu încurajarea Belgradului, în special în nordul teritoriului.

'Nu ne putem lăsa șantajați', a declarat Kurti. 'Nu trebuie să ne fie frică. Suntem un popor curajos care cere un tratament corect, egalitate și recunoaștere reciprocă', susține el.

'Nu este corect să fie pusă presiune pe cea mai proeuropeană, mai proamericană și mai democratică țară din Balcanii occidentali. Belgradul ar trebui să fie cel sub presiune. Serbia nu este o țară normală.Serbia nu știe unde sunt frontierele sale', a mai declarat prim-ministrul kosovar.

Președintele sârb Aleksandar Vucic s-a plâns și el recent că este supus presiunilor occidentale pentru a normaliza relațiile cu Kosovo.

„Au spus: trebuie să acceptați acest plan, în caz contrar va trebui să vă confruntați cu o întrerupere a procesului de aderare europeană, cu stoparea și retragerea investițiilor, precum și cu o serie de măsuri economice și politice care vor face mult rău Republicii Serbia', a declarat el la televiziunea sârbă.

A priori, cei doi lideri par să fie cel mai puțin capabili să se pună de acord, Aleksandar Vucic numindu-l recent pe Albin Kurti 'scursură teroristă'.

'Pot vorbi despre luările de poziție ale președintelui Serbiei, dar nu despre nivelul său de educație', a spus în replică Kurti, care a preluat conducerea guvernului de la Pristina în 2021 cu promisiunea de a eradica sistemul de corupție instituit, potrivit lui, de foștii rebeli separatiști.

Dar, în discuții private, diplomați occidentali îl acuză pe Albin Kurti de lipsă de flexibilitate, notează AFP.