Insa Romania, ca si celelalte state din regiune, are o mare vulnerabilitate in raport cu Rusia, pentru ca nu dispune de sisteme moderne de aparare antiracheta, arata publicatia speciala "Air and missile defence in Europe", realizata in noiembrie de trustul britanic Jane's Information Group, citat de Ziare.com

Publicatia analizeaza sistemele de rachete si de aparare antiracheta din Europa si ultimele dezvoltari de pe continent in aceasta privinta, in contextul unor tensiuni tot mai mari intre statele NATO si Rusia in ultimii doi ani.

Trustul media Jane's Information Group, specializat in domeniul militar si al serviciilor secrete si care detine publicatii precum Jane's Defence Weekly sau Jane's International Defence Review, a trecut in revista si bugetele statelor de pe continent, in publicatia ilustrata cu fotografii de la exercitiul mixt romano-american Patriot Shock V, desfasurat in perioada 1-12 noiembrie la poligonul Capul Midia.

La acest exercitiu a fost adusa, in premiera pentru Romania, o baterie americana de aparare anti-racheta Patriot, cu interceptori Pac-2 si PAC-3, din Germania.

In 2016, cele mai mari bugete pentru aparare din zona estica a continentului, fara a lua in calcul Rusia si Turcia, au fost alocate de Polonia (9,2 miliarde dolari), Romania (3,08 miliarde dolari), Grecia (2,7 miliarde dolari), Ucraina (2,4 miliarde dolari), Cehia (1,8 miliarde dolari) si Ungaria (1,1 miliarde dolari), restul statelor din zona avand bugete militare de sub 1 miliard de dolari.

Spre comparatie, Rusia cheltuie in acest an in jur de 65 miliarde dolari pentru aparare, adica 5,4% din PIB, potrivit estimarilor internationale.

Cum a ajuns Romania la cheltuieli de aparare de 3 miliarde de dolari

Bugetul initial al Ministerului Apararii pentru 2016 a fost stabilit la 11,2 miliarde lei (echivalent cu circa 2,8 miliarde dolari), insa acesta include de anul trecut si cheltuielile cu pensiile speciale ale militarilor.

Rectificarile bugetare din august si noiembrie au redus bugetul ministerului, insa Guvernul a majorat plafonul de credite de angajament cu 5 miliarde lei si a ridicat limitele la achizitiile pentru inzestrare.

Astfel, actul normativ prin care s-a facut ultima rectificare bugetara prevede ca, "in vederea finalizarii unor achizitii de echipamente militare, se autorizeaza Ministerul Apararii Nationale sa efectueze virari de credite bugetare si de angajament, intre capitole bugetare si intre programe, peste limitele prevazute, cu incadrarea in prevederile bugetare aprobate".

In plus, Executivul a decis ca achizitiile de echipamente sau reparatiile de tehnica de lupta pot fi finantate si din fondul de rezerva al guvernului, ceea ce face dificila calcularea cheltuielilor efective pentru aparare ale Romaniei.

2016 este primul an, dupa mai multe decenii, in care bugetul pentru aparare al Romaniei il depaseste pe cel al Greciei, tara care are, inca, un produs intern brut (PIB) mai mare decat cel al Romaniei.

De asemenea, bugetul pentru aparare al Romaniei depaseste bugetele cumulate pentru aparare ale Ungariei si Cehiei, arata datele Jane's.

Anul trecut, dintre statele luate in calcul de expertii Jane's, Romania se situa pe locul al patrulea dupa valoarea PIB, principalul indicator care masoara dimensiunea unei economii.

Partidele politice s-au angajat anul trecut, la solicitarea presedintelui Klaus Iohannis, sa aloce cel putin 2% din PIB pentru aparare incepand din 2017.

In cazul in care guvernul care va rezulta dupa alegerile parlamentare din 11 decembrie va respecta intelegerea, anul viitor, Romania va aloca pentru aparare in jur de 3,5 miliarde euro.

Jane's estimeaza un buget de cheltuieli militare de 3,5 miliarde dolari (o suma mai mica la valoarea in euro, in functie de paritatea euro/dolar din 2017), urmand ca, in 2020, bugetul pentru aparare al Romaniei sa ajunga la aproape 4,3 miliarde dolari.

Echipamente militare depasite

Romania are echipamente militare depasite la aproape toate capitolele, iar inzestrarea cu echipamente moderne necesita sume importante si programe derulate pe mai multi ani si in mai multe cicluri electorale.

In 2016, Romania a facut un pas important in asigurarea securitatii aeriene, una dintre marile vulnerabilitati in materie de aparare a tarii, primind primele sase avioane americane F16 A/B Block 15 MLU modernizate la standardul M 5.2 dintr-o escadrila de 12, din care noua cumparate de la Portugalia, iar trei furnizate de Statele Unite.

Insa expertii in aparare spun ca Romania are nevoie de cel putin patru escadrile, adica 48 de avioane - nivel asumat, de altfel, la intrarea in NATO - pentru a fi capabila sa isi apere spatiul aerian in mod adecvat.

Alte doua programe importante de inzestrare au fost demarate in 2016. Primul prevede achizitia a patru corvete noi de la grupul olandez Damen, care ar urma sa fie produse pana in 2020 la santierul Damen Galati si menite sa asigure in special protectia antisubmarin, in contextul cresterii flotei rusesti de submarine din Marea Neagra.

Contractul, negociat de armata si care ar trebui acordat prin incredintare directa, a fost blocat deocamdata de conducerea Parlamentului, care trebuie sa-si dea acordul la propunerea Guvernului.

Un al doilea contract important prevede producerea tot in Romania, printr-o societate mixta - Romanian Military Vehicle Systems - realizata intre compania de stat UM Moreni si grupul german Rheinmetall, a noilor transportoare blindate amfibii 8X8 pentru Fortele Terestre.

Compania mixta va produce circa 550 de transportoare amfibii, iar circa 50 de blindate Boxer (neamfibii) ale Rheinmetall vor fi importate din Germania.

Cele 600 de transportoare vor echpa batalioanele de infanterie dotate in prezent cu TAB-uri vechi, in afara unui batalion, care este dotat cu transportoare usoare Piranha.

Si implementarea acestui contract depinde, insa, de decizia viitorului guvern.

In urmatorii ani, Romania are, insa, nevoie de modernizarea fregatelor cumparate in 2004 din Marea Britanie si care au o dotare foarte slaba cu echipamente, dar si de schimbarea sau modernizarea tancurilor, in conditiile in care Armata dispune, in prezent, de mai putin de 100 de tancuri modernizate TR-85 M1 Bizonul, care este insa doar de generatia a treia, cu un tun de doar 100 mm.

Principala vulnerabilitate

Insa principala vulnerabilitate subliniata de Jane's este legata de dotarea deficiara cu sisteme anti-racheta, in conditiile in care Rusia dispune de sisteme balistice sofisticate, pe care le foloseste ca mijloc de intimidare.

"Programele de rachete imbunatatite si de capacitati avansate sunt gandite pentru a descuraja si intimida. De exemplu, in mai 2016, Rusia a anuntat ca va instala in mod permanent in enclava Kaliningrad (fosta Prusie Orientala, situata intre Polonia si Lituania n.r.) sisteme Iskander M de rachete cu raza scurta pana la finalul acestui deceniu. (...) Miscarea a fost anuntata in mod ostentativ ca reactie directa la punerea in functiune a sistemului balistic Aegis de la Deveselu, desi multi observatori cred ca sistemul Iskander ar fi fost oricum instalat in Kaliningrad", se arata in publicatia mentionata.

Rusia a facut in mod direct, de mai multe ori, referire la sistemul anti-racheta operat de americani in Romania, sustinand ca acesta poate fi folosit pentru a-i ameninta securitatea.

"In acest moment, interceptorii (de la Deveselu n.r.) au o raza de actiune de 500 de kilometri, dar curand raza va ajunge la 1.000 km si, mai rau, pot fi reinstalate chiar si astazi rachete ofensive cu raza de actiune de 2.400 km, iar acest lucru se poate face doar printr-o simpla modificare a software-ului", a afirmat presedintele Rusiei, Vladimir Putin, in mai 2016, dupa intrarea in functiune a sistemului balistic de la Deveselu, mentioneaza publicatia Jane's.

O raza de actiune de 2.400 de kilometri ar insemna un pericol important pentru securitatea Rusiei, sustin liderii rusi, din moment ce intre Deveselu si Moscova este o distanta de circa 1.600 km.

Romania si Statele Unite au sustinut, in mod repetat, ca facilitatea de la Deveselu, din cadrul sistemului Aegis, nu este indreptata impotriva Rusiei, ci este menita sa contracareze eventuale pericole din Orientul Mijlociu.

Insa Rusia argumenteaza ca niciun stat din Orientul Mijlociu nu este in masura si nu va fi mult timp in masura sa trimita rachete cu raza lunga spre Europa, nedispunand de tehnologia necesara.

Intre timp, in fata miscarilor Rusiei in materie de sisteme balistice, mai multe state europene au decis sa se doteze cu sisteme performante de rachete, puncteaza publicatia editata de Jane's, care puncteaza ca si Romania este asteptata sa ia in curand o decizie penrtru dotarea cu sisteme moderne de rachete.

In prezent, armata romana are in dotare sisteme de rachete Hawk, considerate complet depasite, care se bazeaza in continuare pe rachete din epoca sovietica.