Aproximativ 120 de cai sălbatici aleargă liberi prin lanțul muntos Cincar. Zeljko Kristo și-a dedicat viața îngrijirii acestor animale. Se îndreaptă către o herghelie și mai mare ca să monitorizeze sănătatea cailor și ca să verifice dacă vreunul este rănit. De data aceasta a adus și sare, pe care caii o găsesc cu greu în regiunea montană, scrie sursa citată.

„Avem două grupuri de cai. Călătoresc împreună, dar nu se amestecă unii cu alții, asta e regula lor. Când scoți sarea, s-ar putea să vezi câteva lupte. Dar nu sunt lupte adevărate, ci doar un soi de avertismente”, explică Zeljko Kristo, activist pentru drepturile animalelor.

Animalele sunt un amestec de cai de munte bosniaci, rasa Posavac și cai arabi. Au fost lăsați liberi în natură acum vreo 60 de ani. În total, hergheliile au ajuns la 800 de cai și anual se nasc aproximativ 130 de mânji.

„Armăsarul negru din fața noastră nu este foarte bătrân, are poate 6 sau 7 ani. Comportamentul lui este interesant: se luptă constant, încearcă mereu să-i domine pe ceilalți, de aceea are toate aceste cicatrici. Dar nu va renunța, și-a început propria herghelie cu o iapă și un mânz”, povestește Zeljko Kristo.

„Dacă aș avea otravă, i-aș omorî pe toți!”

Caii ajung în mod regulat pe drumul montan, iar șoferii din zonă trebuie să fie prudenți ca să-i evite. În trecut au existat accidente grave, unele dintre ele mortale. Din fericire, cei mai mulți șoferi sunt atenți. Dar muncitorii de la drumuri s-au săturat să tot adune pietrișul de pe margine răscolit de cai și împins pe asfalt.

„E periculos. Curățăm drumul o oră în fiecare zi. Și pentru ce? Nu este treaba noastră. Nu este problema noastră că nimeni nu are grijă de acești cai. Nu putem s-o facem noi. Suntem ocupați cu slujbele noastre”, spune unul dintre ei.

Sus, pe pășunile montane, caii sălbatici îi supără pe alții. În trecut, chiar au pătruns în ferme în căutarea hranei și deranjau animalele domestice. Fermierii s-a săturat de ei.

„Dacă aș avea otravă, i-aș omorî pe toți, situația a devenit insuportabilă. Compania de apă nu furnizează apă pentru rezervoarele noastre, pentru că liderul comunității nu permite acest lucru. Caii sălbatici ne beau toată apa. Toate ochiurile de apă sunt secate. E unul ceva mai sus, dar vacile nu ajung până acolo”, spune Mersija Varupa, proprietară de fermă.

Caii îl ajută să uite de ororile războiului

Pe activistul Zeljko Kristo caii sălbatici îl ajută să se împace cu trecutul. Este bântuit de amintirile din perioada în care a luptat în războiul bosniac, de momentele în care a fost capturat și torturat de forțele sârbe.

„Am petrecut 33 de zile în captivitate. Eu și grupul meu am fost ținuți în patru închisori. Niciunul dintre noi nu a fost împușcat, dar patru au fost omorâți în bătaie”, povestește bărbatul.

Spune că petrecerea timpului în compania animalelor îl ajută psihic. Mai târziu, pe seară, se duce înapoi ca să verifice încă o dată herghelia mare. Uneori, lupii rătăcesc prin zonă, dar astăzi caii pasc liniștiți la apus. Vor rămâne aici până spre dimineață. Este un moment special pentru Zeljko Kristo, care știe că mult iubiții săi cai sălbatici sunt în siguranță.