O expoziție a fost deschisă miercuri, 16 martie, în localitatea Grădiștea de Munte, la sediul administrației monumentului UNESCO, pe drumul care duce de la Costești spre fosta capitală a Daciei.

Pe mai multe panouri și în vitrinele expoziției vizitatorii vor putea vedea o istorie în imagini și obiecte ce au fost descoperite la Sarmizegetusa Regia, toate aranjate pe un fir logic care începe cu semnificația capitalei Daciei și cu prima descoperire a unui tezaur dacic din aur — la 1543, în perioada cardinalului Martinuzzi, și se încheie cu efectele braconajului arheologic din perioada 1990-2000.

'Este o poveste care nu a mai fost spusă până acum, chiar dacă în expoziții au mai fost prezentate artefacte recuperate de statul român, dar acestea au fost separate. Niciodată nu s-a spus povestea lor de la început, de la părăsirea Daciei de către romani, când s-au cărat 135 de tone de aur și 330 de tone de argint', a declarat administratorul sitului arheologic Sarmizegetusa Regia, Vladimir Brilinsky.

Potrivit acestuia, aurul dacic de la Sarmizegetusa Regia are o istorie aparte, în care alături de prima descoperire a unei comori dacice își face loc și perioada anilor 1802-1804. 'Urmează acea goană după aur, de la 1802-1804, când Munții Orăștiei arătau ca un adevărat bâlci și când s-au scos cantități uriașe de aur din această zonă. Căutători din toate satele, din județele din jur, veneau aici pentru a căuta aur', a arătat Brilinsky.

În opinia sa, povestea aurului dacic de la Sarmizegetusa Regia cuprinde și o etapă post-revoluționară, denumită plastic 'kosoniada modernă', când, cu mijloace extrem de sofisticate, căutătorii de comori au desfășurat activități de braconaj arheologic în Munții Orăștiei.

'În acest moment, povestea pare să se fi terminat, deși subsolul ar mai putea oferi foarte multe surprize pentru arheologi. Goana după aur s-a cam încheiat. Cel puțin în Sarmizegetusa Regia nu a existat, în ultimii trei ani, nici un fel de act de braconaj sau tentativă de braconaj arheologic', a explicat administratorul sitului.

În cadrul expoziției mai poate fi văzute câteva lucruri care vor interesa, cu siguranță, turiștii. Într-un colț, specialiștii au explicat, printr-o reproducere machetă, modul în care dacii exploatau aurul aluvionar — așa numita poveste a lânii de aur, iar în alt loc o dioramă arată felul în care au fost ascunse în pământ o parte din vestitele brățări dacice din aur.

'Am avut acces la un experiment juridico-arheologic, publicat, de curând, într-o revistă de specialitate. În felul acesta, am încercat să oferim o imagine a acestuia. Era vorba de o groapă, săpată în stâncă, iar brățările au fost depuse acolo intenționat. De aceea, noi credem că ele pot intra în categoria depunerilor votive', a arătat arheologul Cristian Roman, consilier în cadrul Serviciului Public de Administrare a Monumentelor Istorice Hunedoara.

Nu în ultimul rând, turiștii vor putea să vadă o replică a matriței din bronz ce a fost descoperită în urmă cu trei ani la Sarmizegetusa Regia și despre care specialiștii au afirmat că are o importanță istorică deosebită și că arată felul cosmopolit în care trăiau oamenii în capitala Daciei.

'Ultima descoperire, matrița din bronz, aduce o altă lumină, mai favorabilă, asupra civilizației dacice. Nu mai vorbim acum despre dacii încălțați în opinci, ca de niște țărani, ci despre niște oameni care își permiteau să bată bijuterii de o valoare inestimabilă. Își permiteau să trăiască în lux și să aibă contacte comerciale cu cele mai înalte civilizații ale antichității', a precizat administratorul sitului.

Expoziția 'Sarmizegetusa Regia-inima aurului dacic' poate fi văzută în fiecare zi a săptămânii de către turiștii care urcă de la Costești spre Sarmizegetusa Regia. Taxa de intrare la expoziție este 2 RON.

Sursa: Agerpres.ro