PORTRET | Ludwig van Beethoven – „Titanul de Bonn”

  • 17 Decembrie 2021 19:27
PORTRET | Ludwig van Beethoven – „Titanul de Bonn”

La 17 decembrie 1770, era botezat compozitorul Ludwig van Beethoven, aceasta fiind unica dată oficială cunoscută pentru a marca nașterea în acele timpuri.

Vineri, 17 decembrie 2021, marcăm așadar 251 ani de la nașterea unuia dintre cei mai importanți compozitori din istoria muzicii, un creator vizionar, reprezentant excepțional al clasicismului vienez, dar, în egală măsură, un umanist și un personaj cosmopolit.

 

Ludwig van Beethoven s-a născut la Bonn, la 17 decembrie 1770.

Copilăria sa nu a fost tocmai fericită, fiind menționată atitudinea dură a tatălui său, Johann, care își dorea ca fiul său să devină „copil minune”, urmând destinul lui Mozart.

Primele influențe muzicale asupra viitorului geniu al muzicii le-au avut Tobias Pfeiffer, tenor într-o trupă ambulantă, violonistul Rovantini sau venerabilul Aegidius Van der Eeden, organist al Curții.

Primul profesor cu adevărat important pentru copilul Beethoven a fost Christian Gottlieb Neefe, următorul organist al Curții, sub influența căruia copilul a făcut progrese uimitoare, iar la împlinirea vârstei de 12 ani a primit postul de organist suplinitor.

Contele Waldstein, favoritul noului prinț elector liberal Max Franz, va obține pentru Beethoven o călătorie de studii la Viena, începută în anul 1787.

A urmat revenirea la Bonn pentru a participa la funeraliile mamei sale, iar în anul 1790, compune cantate pentru moartea lui Iosif al II-lea, pentru înscăunarea lui Leopold al II-lea, care însă vor rămâne neinterpretate, poate din cauza unor „stângăcii de concepție”.

Totuși compozițiile vor ajunge în atenția unui geniu al componisticii vieneze, Joseph Haydn – care alături de Mozart și Beethoven vor constitui trio-ul marilor personalități muzicale ale epocii clasice vieneze – care în timpul unei opriri la Bonn, îl va invita pe tânărul Beethoven să studieze susținut alături de el.

Contele Waldstein îl va sprijini din nou pe Beethoven, care va părăsi definitiv orașul Bonn, la 2 noiembrie 1792, pentru a se stabili la Viena.

Aici, va primi sprijinul aristocrației melomane, pentru a crea cele trei triouri op. 1 (1794-1795), urmate, în aceeași perioadă, de trei sonate op. 2 pentru pian (1795-1796). Beethoven va frecventa și alți maeștri, acumulând cunoștințe tehnice semnificative.

În martie 1795, va susține primul său mare concert vienez, demonstrând o virtuozitate pianistică ieșită din comun. Beethoven își dezvăluia deja personalitatea muzicală complexă, cunoașterea deplină a meseriei.

În anii 1796 – 1798, compune sonatele op. 7 și op. 10 pentru pian, de aici înainte, Beethoven etalându-și modernitatea, îndrăznelile, dramatismul ieșit din comun, toate acestea regăsindu-se în „Largo e mesto” din sonata op. 10 nr. 3.

În anul 1801, apar probleme grave de sănătate: Beethoven își pierdea iremediabil auzul.

Cu toate acestea, va face o pasiune pentru tânăra de 17 ani Giulietta Guicciardi, o apariție frivolă care cucerea Viena. Îi va dedica sonata op. 27 nr. 2, „Sonata lunii”, însă Giulietta se va căsători cu contele Gallenberg lăsându-l pe Beethoven pradă singurătății și disperării.

În anul 1804, Simfonia a III-a, o veritabilă capodoperă de gen, devoala gândirea orchestrală inovatoare a lui Beethoven.

În anul care a urmat, Beethoven definitiva unica lui operă, „Fidelio”, inițial intitulată „Leonora”, care va fi prezentată în premieră la 20 noiembrie 1805, într-o sală aproape goală din Viena invadată de trupele lui Napoleon, un eșec colosal. Au urmat modificări ale partiturii inițiale și reluarea reprezentației, la 29 martie 1806, cu ecouri mult îmbunătățite. „Fidelio” este considerată prefigurarea dramei muzicale moderne, iar partitura va fi definitivată abia opt ani mai târziu, primind, în cele din urmă recunoașterea binemeritată.

Au urmat, după anul 1808, Simfonia a IV-a, sonata op. 53, dedicată contelui Waldstein, cu o scriitură pianistică revoluționară, grandioasa sonată op. 57 „Appassionata”, concertul pentru vioară, al patrulea concert pentru pian, dedicat arhiducelui Rudolf și cele trei cvartete op. 59, apoi simfoniile a cincea și a șasea, interpretate, în primă audiție, în același concert, la 22 decembrie 1808.

În fapt, Simfonia a V-a este lucrarea beethoveniană cea mai celebră și care, alături de Simfonia a IX-a – cu prima audiție la 7 mai 1824 – , a stârnit cele mai multe comentarii.

În decembrie 1826, Beethoven avea ciroză hepatică, iar după patru luni de suferințe cumplite, la 26 martie 1827, moare la Viena, la vârsta de 56 de ani.

Funeraliile sale, desfășurate la 29 martie, au fost fastuoase, la ele participând peste 20.000 de persoane. A fost înmormântat în cimintirul Währinger, însă a fost ulterior de două ori exhumat și reîngropat în Cimitirul Central (Zentralfriedhof) din Viena.

(Photo by INA FASSBENDER / AFP) /

Beethoven a lăsat în urma sa o operă excepțională:

– 9 simfonii (a 3-a Eroica, a 5-a a Destinului, a 6-a Pastorala, a 9-a cu finalul „Odă bucuriei” pe versuri de Friedrich von Schiller, adoptată ca imn oficial al Uniunii Europene)

– 5 concerte pentru pian și orchestră (remarcabile sunt al 4-lea și al 5-lea, „Imperialul”)

– Un concert pentru vioară și orchestră

– „Missa solemnis”

– 32 de sonate pentru pian (printre care a 8-a Patetica, a 14-a Sonata Lunii, a 23-a Appassionata)

– Sonate pentru vioară și pian (mai cunoscută „Sonata Kreutzer”)

– 16 cvartete pentru coarde

– Opera „Fidelio”

Aproximativ 1.000 de evenimente în toată Germania au fost dedicate muzicii marelui Ludwig van Beethoven, în anul 2020, în care am marcat 250 de ani de la nașterea sa.

Unul dintre momentele marcante ale anului aniversar, care s-a deschis oficial pe 16 decembrie 2019 la Bonn – cu o seară înaintea zilei de naștere a lui Beethoven – a fost concertul London Symphony Orchestra, dirijat de Sir Simon Rattle și cu participarea solistei Lisa Batiashvili (vioară).

Anul jubiliar s-a încheiat pe 17 decembrie 2020, cu Simfonia a 9-a, interpretată la Bonn de West-Eastern Divan Orchestra dirijată de Daniel Barenboim.

La aniversarea a 250 de ani de la nașterea compozitorului, Radio România Muzical, unicul post de radio din România dedicat muzicii clasice, a pregătit un bogat program care să marcheze „Ziua Beethoven”, în 17 decembrie 2020.

Sursa: Rador

Tags

Alte Noutati

LIVE: Agenda globală
Meteo Chișinău
-0,6
Ceață
Umiditate:99 %
Vint:5,14 m/s
Wed
4
Thu
5
Fri
7
Sat
10
Sun
9
Arhivă Radio Chișinău