Hariclea Haricli, pe numele său la naștere, a venit pe lume la 10 iunie 1860, la Brăila, fiind cel de-al treilea copil al moșierului de origine greacă Ion Haricli și a Mariei Aslan, nepoata domniței Mavrocordat.

Încă din copilărie, perioadă în care a fost la un pas de a muri de febră tifoidă, a studiat pianul în particular și a luat lecții de canto la pensionul Lobkovitz din Viena cu profesoara Marchesi, iar la București a studiat cu profesoara de origine franceză Madame La Kerre.

În 1881, debutează într-un recital de canto, pe scena teatrului din Brăila, orașul său natal.

În februarie 1881, ea s-a căsătorit cu tânărul locotenent de artilerie Iorgu Hartulary – iubirea lor având să se stingă repede, din cauza viciilor lui Iorgu,  cărțile de joc, chefuri și femei -, iar în 1886 pleacă la Paris, unde se luptă din greu cu neajunsurile, deși primea de-acasă câte 500 de franci pe lună. Nici măcar nașterea fiului ei, Ion, nu o abate din drum, continuând să ia lecții de canto, cu E. Duvernois de la Conservator.

Este remarcată de Charles Gounod, care îi încredințează rolul Margaretei din ”Faust”, în care avea să debuteze internațional, la 14 decembrie 1888, pe scena Operei Mari din Paris.

Atunci s-a remarcat prin vocea sa excepțională, momentul prilejuindu-i consacrarea artistică internațională. A obținut astfel și primul contract pentru un turneu european care avea să înceapă în vara anului 1889. Se pare că tot Gounod a fost acela care i-a sugerat adoptarea numelui Darclée.

În decembrie 1890, a interpretat pentru prima dată, pe scena Teatro alla Scala din Milano, rolul Chimenei, din ”Cidul” de Jules Massenet, spectacol la care a asistat însuși marele compozitor italian Giuseppe Verdi. Avea să urce ulterior pe prestigioasa scenă milaneză de nu mai puțin de 120 de ori, în întreaga carieră.

Au urmat interpretări de succes pe marile scene ale lumii, la Paris, Berlin, Florența, Roma, Buenos Aires, Lisabona, Monte Carlo, New York sau Moscova.

Multe dintre partiturile care au devenit celebre, au fost special concepute pentru vocea sa excepțională, câteva dintre opere fiind: ”Condor” de Carlos Gomes (rolul Odulea, Teatrul Scala din Milano, 1891), ”I Rantzau” de Pietro Mascagni (rolul Luisa, premiera absolută la Teatro della Pergola din Florența, 1892), ”Cristoforo Colombo” de Alberto Franchetti (rolurile Isabella di Aragona, Ikuamota, Teatrul din Genova, 1892, ”Amy Robsard” de Isidor da Lara (rolul Amy Robsard, Opera din Monte Carlo, 1897), ”Hero e Lenadro” de Luigi Mancinelli (rolul Hero, Opera din Madrid, 1897), ”Iris” de Pietro Mascagni (rolul Iris, premiera absolută la Teatrul de Operă din Roma, 1898, apoi la Milano și București), ”Enoch Arden” de Alexis Catargi (rolul Ammie Lee, Teatrul Național din București, 1904) sau ”Eidelberga mia” de Ubaldo Pachierotti (rolul Catnei, Teatrul Colon din Buenos Aires, 1909.

Mai mult, marele compozitor italian Giacomo Puccini a considerat-o pe Hariclea Darclée singura cântăreață care poate întruchipa perfect rolul Floriei în ”Tosca” și la cererea ei, a adăugat operei aria ”Vissi d’arte, vissi d’amore”, distribuind-o în spectacolul de premieră din 14 ianuarie 1900, care a avut loc la Teatro Constanzi din Roma, alături de tenorul Emilio de Marchi și baritonul Eugenio Giraldoni, cel care reprezenta marea ei dragoste.

Interpretările sale magistrale au fost mult influențate de faptul că era o bună cunoscătoare a mai multor limbi străine – germană, franceză, italiană, spaniolă, engleză, greacă, rusă -, fiind deosebit de apreciată de mari compozitori, de la Verdi, Leoncavallo, Massenet, Catalani, Puccini. A interpretat alături de nume celebre precum Enrico Caruso, Titta Ruffo, Tamango sau sub bagheta dirijorului Arturo Toscanini, repertoriul ei cuprinzând peste 60 de titluri de opere ale unor celebri compozitori, între care: ”Romeo și Julieta”, ”Norma”, ”Traviata”, ”Carmen”, ”Aida”, ”Wilhelm Tell”, ”Don Giovanni”, ”Manon”, ”Othello”, ”Tannhauser”, ”Tristan și Isolda”, ”Boema”, ”Trubadurul”.

Între anii 1891-1910 a realizat numeroase turnee în România, publicul românesc având posibilitatea să aplaude vocea sa excepțională.

Trebuie spus că Hariclea Darclée s-a remarcat drept cântăreață de operă, însă în repertoriul său au figurat și lieduri, oratorii, ba chiar și romanțe, abordând și lucrări inedite sau foarte rar cântate.

Din păcate nu s-au păstrat înregistrări pe discuri cu vocea Haricleei Darclée, ci doar două cântece românești: „Cântecul fluierașului” de George Stephanescu și „Vai mândruță dragi ne-avem” de Tiberiu Brediceanu înregistrate cu acompaniament de pian la o vârstă foarte înaintată, dar la care păstra intacte calitățile naturale și tehnice ale minunatei sale voci.

În plin apogeu al carierei sale artistice, casele de modă se luptau, aproape la fel ca în zilele noastre, pentru a-i concepe toaletele, iar doamnele din înalta societate copiau stilul vestimentar al artistei.

În mai 1918 se retrage definitiv de pe scenă, vocea sa începând să aibă probleme, ultimul spectacol susținut fiind cel de la Teatrul Pergola din Florența.

Soprana Hariclea Darclée a primit mai multe decorații, între care Ordinul ”Bene Merenti”, clasa I, acordat de Carol I, și distincțiile otomane ”Medalia Artistică” și ”Marele Ofițer al Sefakatului”.

În septembrie 1936, revine definitiv în România, cu intenția de a preda la Conservator sau de a cânta pe scena Operei Române, în același timp dorindu-și foarte mult să înființeze și o școală românească de canto, inițiativă pentru care nu a găsit, însă, susținere.

Hariclea Darclée a trecut la Domnul la 10 ianuarie 1939, la București, în sărăcie și uitare, fiind înmormântată la cimitirul Bellu, din fonduri furnizate de către Ambasada Italiei.

Revista Radio România, nr. 177, 5-11.06.2000

În anul 1960, regizorul Mihai Iacob a realizat filmul ”Darclée”, în care prezenta viața sopranei Hariclea Darclée, rolul acesteia fiindu-i atribuit Silviei Popovici, din distribuție făcând parte și Victor Rebengiuc, Marcel Anghelescu, Costache Antoniu, Cristea Avram, Geo Barton, Jules Cazaban, Ion Dichiseanu, Toma Dimitriu, Fory Etterle, Ion Manu, Ștefan Mihăilescu-Brăila, Amza Pellea, Eugenia Popovici. Remarcabila producție avea să reprezinte, un an mai târziu, România la Festivalul Internațional de Film de la Cannes.

În anul 1995, la împlinirea a 135 de ani de la nașterea marii soprane, în orașul natal al artistei, Brăila, a avut loc prima ediție a Concursului Național de Canto ”Hariclea Darclée” la inițiativa sopranei Mariana Nicolesco, evenimentul reprezentând un ”profund omagiu adus incomparabilei artiste, alături de speranța renașterii unei vechi tradiții și a unei mari pasiuni… muzica, și mai cu seamă vocea umană”.

În anul 1997, în teatrul de excepție în care viitoarea mare artistă debuta în 1881, la numai 21 de ani, avea loc Primul Concurs Internațional de Canto ”Hariclea Darclée”, reunind 167 de concurenți din 25 de țări.

Sursa: RADOR