PORTRET | Florian Pittiș – 11 ani mai târziu … povestea continuă

  • 05 August 2018 14:14
PORTRET | Florian Pittiș – 11 ani mai târziu … povestea continuă

Duminică, 5 august, se împlinesc 11 ani de la plecarea într-o lume mai bună a lui Florian Pittiș, extrem de îndrăgit actor de teatru și film, regizor, traducător, interpret de muzică folk și una din vocile care ne dezvăluiau lucruri incredibile despre natură, sănătate, tehnologie și istorie, în cadrul celebrei emisiuni de la TVR, „Teleenciclopedia”.

Pittiș a fost și realizator de emisiuni radio și cel care a pus bazele Radio România 3 Net, primul post public de radio din lume care a emis exclusiv pe Internet, post care astăzi îi poartă numele. Nu în ultimul rând, cel alintat „Moțu”, a fost un om complex, inegalabil prin generozitate și naturalețea incredibilă, o voce care adunase, parcă, toate misterele și sensibilitățile lumii.

PORTRET | Florian Pittiș – 11 ani mai târziu … povestea continuă

Florian Pittiș s-a născut la 4 octombrie 1943, la București, fiind singurul fiu al unui pilot aviator, Nicolae Pitiș, comandant de escadrilă și al Anei Pitiș, secretară de școală, casnică și apoi croitoreasă, cea care ”semănând cu Danielle Darieux”, dorise – dar familia nu-i permisese – să devină actriță.

Din câte se cunoaște, numele său de familie a ajuns să fie scris cu doi de „t” dintr-o greșeală a angajatului stării civile, care pur și simplu a completat eronat certificatul său de naștere.

La vârsta de 4 ani, cel alintat – de toți, începând cu bunica sa din partea tatălui – „Moțu”, a debutat în teatru pe scena Teatrului Savoy în spectacolul „Congresul puștilor”, de Sașa Georgescu și I. Avian, în rolul „Ciuculeț”, în compania altor tineri interpreți ca Flavia Buref, Ileana Cotrubaș sau Alexandru Lulescu.

A frecventat grădinița în limba română, dar și cea de la „Maison des Français”, unde înregistrează primul mare „succes” muzical, el interpretând „Pe Mureș și pe Târnave”, îmbrăcat fiind în costum popular.

În clasa a IV-a a pus în scenă actul III din „O scrisoare pierdută”, de Ion Luca Caragiale, repartizându-și rolul cetățeanului turmentat.

Ca licean la „Gheorghe Lazăr”, se întâlnește cu neuitatul actor Petre Gheorghiu, în calitate de conducător al cercului dramatic al elevilor – din care mai făceau parte viitori actori, ca bunul prieten Mihai Stan, Dan Tufaru, Marina Maican, Alinta Ciurdăreanu, Aimee Iacobescu și alții.

În anul 1956 începe să frecventeze restaurantul „Ceahlăul”, care se afla în colțul străzii pe care locuia, și unde era o formație extraordinară, care cânta „Rock Around the Clock”, al lui Bill Haley, la acordeon, țambal și la nai. Era momentul în care începea marea sa pasiune pentru muzica rock.

În 1958, a făcut figurație în spectacolul „Omul cu mârțoaga”, la Teatrul Național din București.

La examenul de admitere de la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București nu reușește, din cauza unor probleme de dicție.

Pittiș face, apoi, un an de Politehnică și lucrează, concomitent, ca electrician la Teatrul Bulandra. E începutul perioadei în care va vedea de o sută și ceva de ori „Cum vă place”, sau „D-ale carnavalului”, în care învață spectacolele pe dinafară, studiind intens arta unor mari actori ca Jules Cazaban, Ștefan Ciubotărașu, George Mărutză, Clody Berthola și alții.  Ia lecții de dicție, își corectează rostirea, iar într-un caz de forță majoră, când un actor lipsește, eminentul regizor Liviu Ciulei îl invită să preia un rol – deja învățat – din „Cum vă place”.

A urmat un nou examen de admitere și perioada studenției la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, pe care-l va absolvi ca șef de promoție.

Este angajat la Televiziunea Română, apoi la Teatrul Bulandra, unde va interpreta numeroase roluri în spectacole regizate, în principal, de Liviu Ciulei, dar va demara și propriile spectacole de poezie și muzică, dedicate mai ales tinerilor.

Începând cu anul 1971, a început să poarte părul lung, și a declarat întotdeauna că nu are de gând să renunțe la el, chiar dacă în acele vremuri, astfel de rebeli nu erau bine văzuți. Peste ani, Pittiș își aminea că adesea era chemat la organele de partid, cele care cenzurau și muștruluiau artiștii. Povestea Florian Pittiș că, de cum intra în sala cu activiști de partid, nici n-apuca bine să inchidă ușa în urma sa și turuia: „Bună ziua, eu nu mă tund !”.

PORTRET | Florian Pittiș – 11 ani mai târziu … povestea continuă

Prima piesă pusă în scenă ca regizor a fost „Față în față cu lumea”, un spectacol în colaborare cu Mircea Vintilă, realizat începând cu anul 1979, urmat de „Cum se numeau cei patru Beatles („City Sugar”), de Stephen Poliakoff, în traducerea sa – în 1980 – și „Poezia muzicii tinere” – un spectacol de muzică și poezie – în 1981.

Este parte a renumitului trio de neuitat Pittiș – Dan Tufaru – Anda Călugăreanu, sub bagheta unui alt mare dispărut, Alexandru Bocăneț – în exact perioada de glorie a divertismentului TV -, participă la Cenaclul „Flacăra” – unde a cântat și recitat dumnezeiește – , iar în anul 1992 întemeiază, alături de Mircea Baniciu, Mircea Vintilă și Vladi Cnejevici, formația Pasărea Colibri, cu care concertează până în 2001 și împreună cu care înregistrează patru albume. După acel moment, locul său în formație a fost luat de Marius Bațu.

Regizorul Constantin Moruzan îl invită pentru prima dată la Radio, pentru a interpreta un rol alături de marele George Calboreanu, iar apoi, în 1965, a participat la serialul radiofonic “Cosma”, adaptat după romanul lui Panait Istrati, în regia lui Dan Puican. Au urmat peste 40 de ani de evenimente la Radiodifuziune, în 1973, la 13 august, Florian Pittiș a devenit prezentatorul “Clubului Curioșilor”, de la fostul Program 3, apoi a realizat “Pittiș Show” – prin care adus o contribuție notabilă la popularizarea muzicii pop-rock – , iar după Revoluție, alături de Camelia Stănescu, a realizat emisiunea “Declarație de iubire”, la Radio România Cultural.

PORTRET | Florian Pittiș – 11 ani mai târziu … povestea continuă

În anul 1998, i se oferă funcția de director al postului România Tineret, și, după o perioadă de gândire, își preia postul la 1 decembrie 1998.

Cariera artistică a lui Pitiș înseamnă zeci de roluri în teatru – el a fost Alencon din “Elisabeta I”, de Paul Foster, Alioșka din “Azilul de noapte”, de Maxim Gorki, Edmund și Jamie din “Lungul drum al zilei către noapte”, de Eugene O’Neill, sau Ariel din “Furtuna”, de William Shakespeare, toate în regia lui Liviu Ciulei și, de asemenea, a jucat în celebrul “Hamlet”, al lui Alexandru Tocilescu, care a avut premiera în 1985. A regizat, el însuși, pe scena Bulandrei, spectacole precum “Cum se numeau cei patru Beatles”, de Stephen Poljakoff, “Câinele grădinarului”, de Lope de Vega, “Meditațiile Ritei”, de Willy Russel, și “Black & White”, de Keith Waterhouse & Willis Hall, dar a jucat și în câteva filme, precum „Gioconda fără surîs” – 1967, regia Malvina Urșianu, „Adio, dragă Nela – 1972, regia Cornel Todea, „Veronica se întoarce” – 1973, regia Elisabeta Bostan, sau „Înnebunesc și-mi pare rău – 1992, regia Ion Gostin.

PORTRET | Florian Pittiș – 11 ani mai târziu … povestea continuă Florian Pittis in studioul Radio 3Net

Pittiș a asigurat și dublajul de voce în seria „Aventurile Ursulețului de Pluș”, și în filmul „Marea Aventură a Porcușorului”, în rolul lui Winnie de Pluș, vocea în original aparținându-i lui Jeff Bennet.

Pittiș a semnat și cronici muzicale în diverse publicații, a fost membru și purtător de cuvânt în Marea Lojă Națională din România și a tradus în limba română textele unora din cântecele lui Bob Dylan, cum sunt „A Hard Rain’s A-Gonna Fall”/”Va veni iar o ploaie grea”, „Death is Not the End”/”Sfârșitul nu-i aici”, sau „Rainy Day Women”/”Toți suntem puțin luați”.

S-a căsătorit, la 12 martie 1999, cu Niculina Anda, de profesie educatoare.

Președintele României Ion Iliescu i-a conferit lui Florian Pittiș, la 7 februarie 2004, Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, Categoria D – „Arta Spectacolului”, „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”.

PORTRET | Florian Pittiș – 11 ani mai târziu … povestea continuă Sofia Șincan, fosta directoare a Programului 3 și Florian Pittiș, la aniversarea postului – martie 2001

La 16 noiembrie 2004 Radio Romania Tineret se transformă în Radio3net, un post cu emisie pe Internet, un proiect al lui „Moțu”. Se schimbă modul de lucru, concepția și aparatura. Se formează asfel o comunitate online, în care ascultătorii sunt tot mai prezenți, iar unii dintre ei au devenit chiar realizatori de emisiuni.

„Moțu” și echipa sa, din care făceau parte, în acel an, 10 angajați și 10 colaboratori, a pornit astfel în descoperirea unui tărâm neexplorat pe atunci în România. La festivitatea de lansare, Florian Pittiș a renunțat la unele din șuvițele sale rebele, așa că, în loc de panglică de inaugurare, i-a fost tăiat părul. După ce s-a negociat cât de mare să fie „pierderea”, Ducu Bertzi a … făcut onorurile.

În doar câteva săptămâni de la lansarea oficială, Radio3net ajunge la 150.000 de accesări săptămânale din întreaga lume.

Actualitate, interactivitate, muzică, teatru, dosare tematice, documentare ample, prezentări de evenimente și de personalități, linkuri  spre nenumărate alte surse de informare și de cultură de pe întreg mapamondul, plus cristalizarea unei echipe tinere, îndrăznețe și competente – iată principalele realizari ale lui Florian Pittiș ca „om de radio”, conform dictonului său preferat „După mine, Progresul !”.

Radio3net este parte a unei instituții publice de media, dar deosebit de concepțiile clasice ale unui post de radio. Legătura cu ascultătorii se face instantaneu, prin chat, iar camerele web oferă imagini din studio. Postul emite live 24/24/7 cu tronsoane realizate de moderatori sau colaboratori. Temele (topicele) puse în discuție pe chat, sunt comentate prin intermediul moderatorului aflat în fața microfonului.

Site-ul web al postului Radio3net găzduiește o colecție impresionantă de albume folk și rock, de povești ale teatrului românesc radiofonic și de înregistrări video de la festivalurile muzicale din țară.

PORTRET | Florian Pittiș – 11 ani mai târziu … povestea continuă Lansarea Radio3Net – noiembrie 2004

Să amintim că, în afara activității artistice și a celei legate de radio, Pittiș a fost membru și președinte al Senatului Clubului Aristocratic al Rapidului, fiind un susținător declarat al acestei populare echipe de fotbal, apoi că a fost una dintre vocile consacrate ale îndrăgitei emisiuni „Teleenciclopedia”, producție a TVR, dar și faptul că a fost un fumător – poate prea pătimaș – de Carpați fără filtru, producție „exclusivă” de Sfântu Gheorghe.

La 19 aprilie 2006, Florian Pittiș a participat la întâlnirea „Amfiteatrul Deschis Team Work”, cu titlul „Rockul de ieri – rockul de azi”, organizată de ONG-ul pentru tineret Team Work. La evenimentul desfășurat la Facultatea de Litere a Universității București, fostul solist al formației Pasărea Colibri, a povestit participanților cum a evoluat cultura rock de la începuturi până atunci.

În mai 2006, Pittiș a primit un premiu al revistei VIP pentru proiectul Radio3Net și tot în acea lună, împreună cu Ducu Berzti, a efectuat ultimul său turneu, în Statele Unite, pentru a susține o serie de concerte în scop caritabil. Fondurile strânse au fost donate proiectului de construire a noii biserici românești “Sfântul Apostol Andrei” din statul Maryland, biserică a cărei construire a fost propusă de Părintele Calciu.

Din păcate, tot în anul 2006, a fost diagnosticat cu o boală gravă, cancer de prostată, care avea să-i macine trupul și să-i grăbească sfârșitul.

PORTRET | Florian Pittiș – 11 ani mai târziu … povestea continuă Loredana la Radio3net

La 2 august 2007, cu doar câteva zile înainte de final, el a scris câteva rânduri prin care cerea medicilor care l-au îngrijit să respecte intimitatea suferinței sale: „Subsemnatul Florian Pittiș declar prin prezenta și pe propria răspundere că nu doresc sub nici un motiv ca nici un aspect al bolii mele pentru care sunt internat să fie comunicat presei sau persoanelor neautorizate de mine. Mulțumesc pe această cale întregului presonal medical al spitalului în care mă aflu internat pentru modul exemplar în care mi-au apărat și îmi apără dreptul la intimitate și pentru îngrijirea pe care mi-o acordă. Cu tot respectul, Florian Pittiș”.

Florian Pittiș a trecut la cele veșnice la 5 august 2007 și, drept omagiu, o zi mai târziu, postul Radio3net i-a preluat numele.

La 7 august, Florian Pittiș a fost condus pe ultimul drum, prin fața Casei Radio, sute de colegi l-au așteptat cu lacrimi în ochi și cu buchete de flori, pe fundalul sonor al celebrelor sale melodii. Foștii colegi, prieteni, cunoscuți și admiratori ai lui Florian Moțu’ Pittiș au aplaudat minute în șir, cu durere, pentru ultima dată, prezenta îndrăgitului artist la Radio. Câteva ore mai târziu, el își găsea odihna de veci pe Aleea Actorilor din Cimitirul Bellu.

La 2 octombrie 2008, Radio România și Casa de Producție Roton au lansat albumul „Sunt tânăr, Doamnă…”, care a omagiat amintirea regretatului Florian Pittiș. Albumul a cuprins cele mai îndrăgite melodii și cele mai cunoscute poezii interpretate de marele artist. Pe aceeași compilație se regăseau și gândurile unor buni prieteni de-ai „Moțului”: Mircea Florian, Ovidiu Lipan Țăndărică, etc., precum și fotografii ale îndrăgitului actor.

În 13 octombrie 2008, în cadrul obișnuitelor întâlniri cu publicul de la barul Ramada – Majestic de pe Calea Victoriei din București, Teatrul Național Radiofonic a organizat audiția spectacolului „Sfârșitul nu-i aici, Florian Pittiș – Moțu”, în premieră radiofonică – realizată după un  scenariu de Simona Vasiliu – consacrată marelui actor, muzician și realizator de programe radiofonice pentru tineret.

PORTRET | Florian Pittiș – 11 ani mai târziu … povestea continuă Florian Pittis si Mariana Mihut

La 3 octombrie 2014, Editura Casa Radio a lansat audiobook-ul „Moment poetic”, în interpretarea lui Florian Pittiș, apărut în Colecția „Fonoteca de Aur”, seria „Spectacolul poeziei”. Datorită înregistrărilor din Fonoteca Radio România, realizate în perioada 1989-2004, momentul a priljuit audiția interpretării, de către actor, a versurilor marilor poeți Mihai Eminescu, Alexandru Macedonski, Ion Barbu, Gherasim Luca, Nicolae Labiș sau Ștefan Augustin Doinaș.

În fine, la 26 noiembrie 2015, Consiliul General al Municipiului București a hotărât, în unanimitate, ca, în amintirea sa, strada Gina Patrichi din zona Aeroportului Băneasa să se numească „Florian Pittiș”.

Rador, 05/08/2018

Tags

Alte Noutati

LIVE: Radiojurnal Chișinău
Meteo Chișinău
6
Cer senin
Umiditate:87 %
Vint:1 m/s
Wed
18
Thu
19
Fri
22
Sat
22
Sun
23

Curs oficial BNM 22 August 2020

MDL RATĂ TREND
EUR 19.6967 -0.0000
USD 16.6356 -0.0000
RON 4.0711 -0.0000
UAH 0.6064 -0.0000
RUB 0.2255 -0.0000
Arhivă Radio Chișinău