PORTRET: 125 de ani de la nașterea scriitorului Ionel Teodoreanu

  • 07 Ianuarie 2022 16:18
PORTRET: 125 de ani de la nașterea scriitorului Ionel Teodoreanu

Joi, 6 ianuarie, s-au împlinit 125 de ani de la nașterea scriitorului Ionel Teodoreanu, romancier și avocat român interbelic, cunoscut mai ales pentru scrierile sale evocatoare ale copilăriei și adolescenței. Ionel-Hipolit Teodoreanu s-a născut la 6 ianuarie 1897, la Iași, fiind al doilea fiu al lui Osvald Teodoreanu, avocat, om politic și gazetar, și al Sofiei Teodoreanu, profesoară la Conservatorul din Iași, scrie RADOR.

Bunicii săi sunt, dinspre tată, Alexandru Teodoreanu (magistrat) și Elencu Teodoreanu, iar dinspre mamă, Gavriil Musicescu (director al conservatorului și conducătorul corului mitropoliei) și Ștefania Musicescu. I-a avut ca frați pe Alexandru O. Teodoreanu (Păstorel) și Laurențiu Teodoreanu (Puiu), fratele mai mic, mort pe frontul francez în 1918.

Între anii 1905 – 1909, Ionel Teodoreanu a urmat cursurile școlii primare – doi ani la o școală din București – școala primară germană „Pitar-Moș” – și doi ani la școala „Gheorghe Asachi” din Iași.
În perioada 1909-1915 urmează, la Iași, cursurile Liceului Internat „C. Negruzzi”, apoi cursurile Liceului Național.
În anii 1916-1917, după terminarea liceului, a fost mobilizat la o unitate militară din Botoșani, perioadă care va fi consemnată în romanul ”Bal mascat”.
La finalul anului 1918 o cunoaște, la Iași, pe Lily Lupașcu (Maria Ștefana Lupașcu, cunoscută ca scriitoare sub pseudonimul Ștefana Velisar-Teodoreanu), cu care s-a căsătorit în anul 1920, iar un an mai târziu s-au născut cei doi copii gemeni ai scriitorului, Osvald și Ștefan.


În 1919, a debutat ca scriitor în revista ”Însemnări literare”, cu schița ”Bunicii”, publicând în aceeași revistă și seria de poeme în proză intitulate ”Jucării pentru Lily”.
Tot în anul 1919, a promovat examenele pentru anii de studii ai Facultății de Drept a Universității din Iași și, în 1920, a obținut diploma de licențiat.
A profesat avocatura în Baroul Iași, iar după 1938, când s-a stabilit la București, în Baroul Ilfov. A fost, de asemenea, și director al Teatrului Național din Iași (1930-1933).
Scrisul îi va ocupa, însă, cea mai mare parte a timpului liber, iar cele mai multe cărți ale sale s-au născut în lungile zile de vară, când, obosit să pledeze în procese, se retrăgea împreună cu familia la Mănăstirea Agapia din Neamț. Acolo, în cerdac, scria până după-amiază.
În anul 1923 a apărut primul său volum de proză, „Ulița copilăriei”.
Teodoreanu se consacră drept poetul adolescenței, o formulă prin care se definește mai degrabă omul cu temperamentul lui decât opera inegală, dar originală prin semnele ascunse ale aventurii scriitorului în propriul lui necunoscut.
Ionel Teodoreanu a mai colaborat la publicațiile „Rampa”, ”Adevărul literar și artistic”, „Hiena”, ”Gândirea”, „Universul literar”, „România literară”, „Revista Fundațiilor Regale”, ”Flacăra” ș.a.
După ce numeroase fragmente au fost publicate în ”Viața românească” și în alte reviste literare, au apărut, pe rând – la Editura ”Cartea românească” – cele trei volume ale romanului „La Medeleni”: ”Hotarul nestatornic” (1925), ”Drumuri” (1926), ”Între vânturi” (1927).
Cu această trilogie, Teodoreanu intră în atenția criticii, iar succesul de public este imens, neobișnuit în istoria romanului românesc până atunci.
„La Medeleni” este o reverență închinată copilăriei și adolescenței, avându-i ca eroi principali pe Dănuț, Olguța și Monica. Din primul volum al romanului, care celebrează vârsta de aur a copilăriei și aduce în prim-plan o lume idilică, facem cunoștință cu cei trei copii, ce întrupează trei ipostaze caracterologice: visătorul, realista și eternul feminin.
Însuși Ionel Teodoreanu, într-o notă explicativă existentă pe pagina de titlu a manuscrisului cuprinzând volumul I al romanului, își dezvăluia astfel intențiile: ” ‘La Medeleni’ e titlul unei trilogii de romane închinate evoluției unei generații de moldoveni a căror copilărie a început pe vremea demodată a valsului și a căminului patriarhal; și a cărei tinerețe, după ce s-a înfruptat din Marele Război a reînceput viața în ritmurile jazz-band-ului”, se arată în prefața ediției din 1967 a romanului.
În continuare i-au apărut volumele: „Turnul Milenei” (1928), „Bal mascat” (1929), „Golia” (1933), „Crăciunul de la Silvestri” (1934), „Lorelei” (1935), „Arca lui Noe” (1936), „Secretul Anei Florentin” (1937), „Prăvale-Baba” (1939), „Hai-Diridam” (1945), „La porțile nopții” (1946). Ionel Teodoreanu a semnat și volume de memorialistică și povestiri: „În casa bunicilor” (1938), „Întoarcerea în timp” (1941), „Masa umbrelor” (1946).
Teodoreanu se remarcă drept un fin cunoscător al sufletului copiilor și adolescenților, un pictor de scene grațioase, printre care știe să distingă și să învie temperamentele individuale, evocând o lume idilică și patriarhală, în care nu există decât caractere simpatice, un mediu social puternic ierarhizat, cu oameni care cultivă deliciile sentimentului, prinși exclusiv în momentele lor de destindere, în lungi și fericite vacanțe.
Ionel Teodoreanu a murit la 3 februarie 1954, la București, la vârsta de 57 de ani, fiind înmormântat la Cimitirul Bellu.
La 20 mai 2016, a fost inaugurat Punctul muzeal „Ionel Teodoreanu” de la Golăiești, jud. Iași, în care se află legendara moșie a Medelenilor, în urma unui parteneriat dintre Muzeul Național al Literaturii Române Iași, Asociația „Patrimoniu pentru comunitate” Iași și Primăria Comunei Golăiești.
Expoziția documentară de aici, care reconstituie muzeografic viața și activitatea scriitorului Ionel Teodoreanu, cuprinde fotografii de familie, mobilier de epocă, volume, corespondență, fotocopii după manuscrise și altele.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Muzică * Știri * Muzică
Meteo Chișinău
13,85
Nori împrăștiați
Umiditate:74 %
Vint:6,69 m/s
Fri
14
Sat
14
Sun
15
Mon
16
Tue
16
Arhivă Radio Chișinău