Nicolae Negru scrie în Ziarul Național despre „Dilema Curții Constituționale”, deoarece de verdictul Curții Constituționale (CC) va depinde cine va fi persoana care va forma în continuare Guvernul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, desemnată de Maia Sandu pentru a doua oară candidat la funcția de prim-ministru, sau Mariana Durleșteanu, propusă de majoritatea Dodon-Șor-Plahotniuc (+Platon?). Și cei care au aplaudat, și cei care au fluierat înțeleg că mișcarea Maiei Sandu e discutabilă din punct de vedere constituțional, de aceea Curtea a fost abordată, concomitent, și de PAS (Oazu Nantoi), și de majoritatea parlamentară „situativă”, comentează editorialistul. PAS și-ar dori revizuirea în sens opus a deciziei CC care spune că președintele Republicii Moldova nu poate ignora candidatul majorității parlamentare, iar „șordoniștii” – anularea decretului prezidențial privind desemnarea repetată a Nataliei Gavrilița. Pasul respectiv al Maiei Sandu are un efect impresionant asupra publicului și magistraților Curții Constituționale nu le va fi simplu să ia o decizie pur juridică, fiindcă nici ei nu sunt imuni la dispoziția mulțimii, la rezultatele alegerilor din 15 noiembrie. În esență, dilema magistraților CC e următoarea: să mențină relațiile dintre președinte și Parlament conforme sistemului de republică parlamentară sau să decidă transformarea de facto a Republicii Moldova din republică parlamentară în una semiprezidențială, în virtutea faptului că președintele nu mai este ales în Parlament, ci prin vot general”, scrie autorul.

Portalul Anticorupție.md a investigat „Cum a reușit deputatul socialist Grigorii Uzun să scape de un dosar penal. Proaspătul deputat PSRM, Grigorii Uzun, a fost învinuit în 2019 de huliganism și cauzarea leziunilor corporale medii, dar a scăpat de dosar cu ajutorul unui judecător de instrucție din Comrat, care a anulat ordonanța procurorului de punere sub învinuire. Acuzațiile împotriva lui Uzun se regăsesc într-o sesizare adresată Curții Constituționale (CC) de către avocații victimelor. Autorii invocă în sesizarea adresată CC că la 19 ianuarie 2019, la o petrecere de Bobotează pe malul unui lac de lângă orașul Vulcănești, Grigorii Uzun și doi presupuși complici i-au snopit în bătăi pe doi localnici”.

„Diplomații ruși încurajează separatiștii din Transnisria”, titrează Gazeta de Chișinău. Diplomații ruși, inclusiv ambasadorul Oleg Vasnețov, continuă să sfideze suveranitatea și integritatea teritorială a R. Moldova. Acesta a participat, la sfârșitul săptămânii trecute, la o ședință on-line a colegiului așa-numitului minister de externe de la Tiraspol, ocazie cu care a vorbit despre „rolul decisiv” al militarilor ruși dislocați în Transnistria pentru menținerea păcii în regiunea separatistă, fapt care ar facilita negocierile cu participarea OSCE, a Ucrainei, Uniunii Europene și Statelor Unite. În legătură cu acest caz, deputatul Oazu Nantoi, expert în problema reglementării transnistrene, a declarat pentru „Gazeta de Chișinău” că acțiunile sfidătoare ale reprezentanților Moscovei se datorează faptului că autoritățile de la Chișinău nu sunt, de fapt, preocupate de soluționarea acestei probleme, în pofida faptului că altfel R. Moldova nu are nici perspectivă europeană, dar nici șanse să existe ca stat.

„Cine menține în viață regiunea separatistă transnistreană”, o analiză pe care o găsiți pe portalul Veridica.ro. Uniunea Europeană a contribuit în ultimii ani la menținerea în viață a Transnistriei, oferindu-i acesteia piața sa în ideea că astfel va contribui la evitarea unui conflict în regiune. Rusia a încetat să fie partenerul economic predominant al republicii separatiste, dar și-a păstrat suficiente pârghii în regiune. Moscova livrează gaze naturale, permite dezvoltarea profitabilelor afaceri cu criptomonede, își menține forțe armate în regiune și exercită influență politică, dar nu o folosește pentru reglementarea conflictului, scrie Veridica.ro.