"Nu a fost făcut nimic până acum pentru a putea prelungi acest embargou și, prin urmare, SUA își asumă responsabilitățile", a declarat el la postul de radio France Inter, făcând aluzie la dezacordurile dintre Washington și Europa pe acest subiect.

"Vom acționa astfel încât să împiedicăm Iranul să procure tancuri chineze și sisteme de apărare aeriene ruse și apoi să vândă arme către Hezbollah, torpilând astfel eforturile președintelui (francez Emmanuel) Macron în legătură cu Libanul", a adăugat el.

SUA s-au retras în 2018 din acordul în dosarul nuclear cu Iranul și, ulterior, au adoptat sancțiuni dure împotriva Teheranului, pe care îl acuză de expansionism în Orientul Mijlociu prin relee locale precum puternica miliție șiită Hezbollah din Liban.

SUA au activat oficial la 21 august la ONU o procedură controversată, așa-numită 'snapback', pentru a cere reintroducerea de sancțiuni internaționale împotriva Iranului, între care și prelungirea embargoului asupra armelor.

Începând cu 20 septembrie, termenul limită de o lună impus de procedură, SUA vor trebui prin urmare să confirme că aceste sancțiuni sunt din nou în vigoare.

Însă Washingtonul se izbește de refuzul categoric al aliaților săi europeni - Franța, Germania, Marea Britanie - și al altor mari puteri, China și Rusia, cosemnatare ale acordului din 2015 menit a împiedica Iranul să se doteze cu arma atomică în schimbul ridicării unora dintre sancțiunile care îi sufocă economia.

O majoritate zdrobitoare a membrilor Consiliului de Securitate (13 din 15), între care și țările cosemnatare, au respins în august validitatea procedurii angajate de SUA.

Conform acestor țări, Washingtonul, care nu mai face parte din 2018 din acordul nuclear cu Iranul, nu are bază legală pentru a declanșa la ONU o revenire la sancțiuni internaționale prin intermediul acestui pact.

"Procedura 'snapback' nu are legitimitate politică și validitate juridică", insistă o sursă diplomatică europeană. "Trebuie să fie clar că nu vor fi reintroduse sancțiunile", a subliniat sursa, în contextul apropierii datei limită de 20 septembrie.

În timp ce numeroși aliați ai Washingtonului sunt îngrijorați de relansarea unor activități iraniene de îmbogățire a uraniului ca ripostă la sancțiunile americani, mulți denunță motivația din spate a lui Donald Trump, dornic să afișeze rezultate în privința acestui dosar cu câteva săptămâni înainte de alegerile prezidențiale de la 3 noiembrie. 

Sursa:Agerpres