'Eram convinsă că aceasta va fi decizia (CJUE), dar ea nu schimbă deloc politica guvernului polonez în ceea ce privește migrația', a spus premierul polonez Beata Szydlo.

La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că țara sa 'respectă pe deplin verdictul Curții UE', dar a subliniat că poziția sa critică față de repartizarea solicitanților de azil între statele UE va fi aceeași și nu va accepta cotele obligatorii.

'Poziția noastră față de cote nu se schimbă. În viitor vom continua să facem eforturi ca solidaritatea să fie arătată în alte moduri decât prin primirea unor refugiați care nu vor să vină aici', a explicat Fico. El a precizat de asemenea că în verdictul CJUE 'nu există nicio amenințare cu sancțiuni'.

Prima care a reacționat după verdictul CJUE a fost Ungaria, ministrul de externe al acesteia, Peter Szijjarto, vorbind despre o decizie 'scandaloasă și iresponsabilă' care 'amenință securitatea și viitorul întregii Europe'.

Cotele obligatorii de refugiați au fost decise în septembrie 2015 la Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) în urma unui vot prin majoritate calificată. În lipsa consensului, s-a recurs la acest tip de vot pentru a fi depășită opoziția statelor care nu au acceptat această inițiativă, ce prevede redistribuirea între statele UE a 160.000 de migranți extracomunitari aflați în taberele din Grecia și Italia.

Deși s-a numărat printre țările care au votat împotriva cotelor obligatorii (alături de România, Ungaria și Cehia), Slovacia a acceptat inițial mecanismul, dar a sistat primirea migranților după incidentele petrecute în noaptea de Anul Nou dintre 2015 și 2016, când în mai multe orașe germane, mai ales la Koln, numeroase femei au fost agresate de migranți veniți din Orientul Mijlociu.

Polonia nu s-a opus acestor cote la votul din Consiliul JAI, dar și-a schimbat poziția după ce conservatorii din Partidul Dreptate și Justiție (PiS) au preluat puterea.

În urma refuzului lor de a accepta acest mecanism al redistribuirii migranților, împotriva Ungariei, Cehiei și Poloniei a fost declanșată de către Comisia Europeană o procedură de infringement (încălcare a dreptului comunitar) în luna iunie. Deși a primit numai 16 refugiați, Slovacia nu a fost vizată în acest stadiu.

După aproape doi ani de la adoptarea acestor cote obligatorii, 19.216 de persoane au fost relocate din Grecia și 8.212 din Italia către alte țări membre ale UE. România a preluat în baza acestor cote 710 migranți, conform datelor actualizate în luna august.

Sursa: Agerpres