„Rezultă că cuvântul dat nu contează pentru Comisia Europeană, pentru reprezentanții ei și nici pentru unii politicieni din instituțiile europene. Aceasta este, din nefericire, o politică brutală'', a declarat, luni, președintele Poloniei

Andrzej Duda s-a refeit și la anunțul a patru asociații europene ale judecătorilor care au contestat decizia Comisiei Europene de a aproba reforma judiciară prezentată de Polonia în luna iunie. ''Aceasta ar trebui să facă să sune alarma și în alte țări europene. Așa cum se poate vedea, cercurile judiciare pur și simplu doresc puterea'', a afirmat președintele Poloniei.

''Sancțiuni mai dureroase decât cele aplicate Rusiei''

La rândul său, premierul polonez Mateusz Morawiecki, aflat în vizită în Franța, i-a reproșat președintelui francez Emmanuel Macron că Polonia se află sub ''sancțiuni mai dureroase decât cele aplicate Rusiei'', făcând referire la amenzile impuse țării sale de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în urma disputelor dintre Varșovia și Bruxelles pe tema reformelor judiciare.

„Am citit într-un articol că există două țări lovite de sancțiuni. Polonia a primit milioane de refugiați ucraineni și, cu toate acestea, este lovită de sancțiuni mai dureroase decât cele împotriva Rusiei'', a spus Morawiecki la Paris 

El a fost fost totuși primit călduros de Macron la Elysee, în pofida divergențelor persistente privind statul de drept.

Acordul Poloniei cu CE privind reforma în justiție

După îndelungi negocieri cu Comisia Europeană, guvernul polonez a ajuns la un acord cu aceasta în luna iunie care prevede desființarea camerei disciplinare pentru judecători create în cadrul reformelor judiciare criticate de executivul comunitar. Aceasta, în schimbul aprobării de către Bruxelles a PNRR-ului Poloniei, în baza programului european de relansare post-pandemie prin care această țară poate accesa circa 35 de miliarde de euro.

Ulterior, însă, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a acuzat că, în pofida dizolvării camerei disciplinare pentru judecători, încă nu există suficiente garanții care să protejeze magistrații. Ea a anunțat că, prin urmare, Polonia încă nu poate accesa fonduri prin Mecanismul de redresare și reziliență al UE, deși i-a fost aprobat PNRR-ul în urma acelei înțelegeri

Polonia și Ungaria, țări conduse de guverne conservatoare pe care Bruxellesul le acuză că încalcă statul de drept prin limitarea drepturilor comunității LGBT, reformele în justiție sau contestarea întâietății dreptului european și a deciziilor Curții de Justiție a UE în fața dreptului național, sunt singurele state membre ale UE care, din aceste motive, încă nu pot beneficia de planul european de relansare post-pandemie.

În timp ce PNRR-ul polonez a fost în cele din urmă aprobat de Comisia Europeană, dar fără să fie alocate fonduri, cel al Ungariei este în continuare blocat complet de Bruxelles. În plus, CE a activat împotriva Budapestei noul mecanism de condiționalitate ce permite Comisiei Europene să le suspende fondurile europene statelor membre despre care consideră că încalcă statul de drept.