Politolog: „Lukașenko folosește acești migranți la granița cu Polonia nu doar în dialogul forțat cu UE și cu Occidentul, dar și ca o poliță de asigurare că amicul Putin va interveni în apărarea sa”

  • 11 Noiembrie 10:20
Politolog: „Lukașenko folosește acești migranți la granița cu Polonia nu doar în dialogul forțat cu UE și cu Occidentul, dar și ca o poliță de asigurare că amicul Putin va interveni în apărarea sa”

Criza migranților de la granița Belarusului cu Poloniei este folosită ca un instrument geopolitic de către regimului lui Aleksandr Lukașenko, opinează politologul de la Varșovia, Octavian Milewski, într-un interviu oferit pentru Radio Chișinău. În opinia politologului, la mijloc este un joc foarte complicat, iar Polonia a aplicat starea de urgență pentru a răspunde la aceste provocări.

De ce s-a inflamat starea de lucruri de la granița Poloniei în ultimele zile?

Ceea ce a reînceput zilele acestea este o recrudescență, nu este un nou început. Până atunci, la granița de 420 de km lungime între Polonia și Belarus, acești migranți în număr de 5-6 mii, per total, erau dispersați. Erau familii, grupuri, 20-40 de oameni dispersați de-a lungul frontierei și încercau să producă breșe. Alaltăieri dimineața, însă regimul Lukașenko și-a schimbat tactica. Practic i-a concentrat pe toți într-un singur punct, undeva în Podlasie, și acești 1000-1500 de imigranți au fost concentrați într-o anumită regiune. Când în media au apărut imagini cu o acumulare atât de mare de persoane într-un singur punct, efectul a fost imediat și emoționant. A revenit în dezbaterea publică tema aceasta: „uite vin musulmanii peste noi”, „uite vin străinii să ne ia țara”. Această temă a imigrației ilegale stă la originea multor teme care suscită emoții în societate poloneză. Și Lukașenko asta a intenționat de la bun început: să suscite emoții. Mai există însă un factor care a influențat alegerea momentului pentru Lukașenko. În primul  rând, el a mărit numărul de curse aeriene din Orientul Mijlociu în Belarus, prin intermediul cărora a adus acești migranți în Belarus. În ultimele două săptămâni, numărul zilnic de curse aeriene a atins 55 de curse. Lukașenko intenționa chiar să extindă geografia aterizărilor acestor aeronave cu imigranți, să nu fie doar la Minsk, dar și în alte orașe precum Brest. În al doilea rând, pe data de 15 noiembrie, Uniunea Europeană va face public pachetul nr.5 de sancțiuni împotriva lui Lukașenko și a regimului său. În mintea lui Lukașenko, această reluare cu mai multă energie a conflictului hibrid, ar putea să facă UE să mai diminueze din elanul cu care încearcă să-l calmeze pe Lukașenko.

Practic, am putea spune că Lukașenko folosește acești migranți în scopuri politice?


Da, ei au devenit un instrument politic pentru regimul lui Lukașenko, dar și un instrument geopolitic până la urmă. Lukașenko nu controlează pe deplin această situație, în spatele lui stă Kremlin, care deocamdată simbolic, amenință cu intervenția în favoarea lui Lukașenko. Lukașenko folosește acești migranți nu doar în dialogul forțat cu UE și cu Occidentul, dar și ca o poliță de asigurare că amicul Putin va interveni în apărarea sa. Este un joc foarte complicat aici, dar și foarte eficient, pentru că un întreg continent e ținut în stare de șah, atunci când Lukașenko mărește numărul migranților. Subiectul a revenit pe agenda publică și în Germania în ultima lună și acesta nu este un lucru mic.

 Ce instrumente deține guvernul polonez pentru a răspunde la provocările curente?

Un instrument legal aplicat acum acestei probleme este starea de urgență care a fost instituită încă de la bun început, din septembrie , în zona de frontieră, de-a lungul celor 420 de km și pe o lățime de 3 km, există un regim special, de urgență. Este cel mai blând regim posibil în asemenea cazuri. Și un asemenea regim nu a mai fost instituit pe teritoriul Poloniei de 32 de ani, din 1989. Nici în timpul pandemiei nu a fost instituită starea de urgență în Polonia. Inițial această stare de urgență a fost instituită pentru o lună, după care a fost prelungită pentru încă două luni, până în decembrie. Pe această fâșie, trupele din armată și așa-numita armată locală și poliția au drepturi extinse de control și menținere a ordinii publice. Este instituită o limită a deplasării pentru persoanele care locuiesc în acea zonă de la ora 21 până la ora 7 dimineața și de asemenea, nu are acces presa de nicio culoare. Acesta este un lucru foarte negativ pentru procesele democratice, este încă o bilă neagră în contul partidului de guvernare. Un ultim instrument pe care Polonia vrea să-l folosească împotriva acestei amenințări de la frontieră este construcția unui zid. Este mai degrabă un gard fortificat, metalic, cu înălțimea de cel puțin cinci metri. Legea pentru construcția acestui zid a fost promulgată de președintele Duda pe 3 noiembrie. Costul zidului este de 350 de milioane de euro.

În contextul protestelor recente de la Varșovia, ar putea guvernul polonez să instrumentalizeze această criza pentru a-și creste legitimitatea internă?

Lucrul acesta se întâmplă tot timpul: subiectul migrației legale sau ilegale revine pe agendă. De fapt, unul dintre subiectele care a propulsat Partidul Lege și Justiție la putere în 2015 a fost migrația. Atunci migrația era din sud: din Siria prin Turcia Mediterană, Polonia nu a fost afectată practic afectată atunci. Dar subiectul instrumentat, politizat, transformat într-o problemă de securitate, foarte adesea imaginată, acum a revenit în forță și pe bună dreptate. Partidul de guvernare, despre care trebuie să spun că nu a pierdut chiar atât din popularitate, în comparație cu unele partide de opoziție, a mai plusat pe fundalul acestei crize. Pentru coaliția de guvernare, aflarea în această criză aduce puncte suplimentare, o face mai populară, fiindcă alegătorii de dreapta, conservatori, și chiar extremă dreaptă au un interes special în acest subiect. Din moment ce Partidul Lege și Justiție implementează decizii dure cu privire la migrație, evident crește și popularitatea guvernării. Așadar, această criză a migranților, îi folosește din punct de vedere electoral Partidului Lege și Justiție, însă nu schimbă radical distribuția de forțe sau popularitatea partidului, mai plusează 3-4 % sau poate 5 la sută, ceea ce duce partidul de guvernare la nivelul 40-41 la sută, ceea ce înseamnă mai puțin decât popularitatea maximă pe care o avea cu câțiva ani în urmă, când avea 48-50 la sută.

Cum a reacționat UE și NATO la această criză și cum ar putea cele doua organizații sa ajute Polonia în situația dată?

Există o diferență de nuanțe aici. UE, de la început, și-a oferit suportul și a manifestat dorința de a ajuta guvernul polonez. Varșovia nu a vrut să accepte până în prezent ajutorul UE. Trebuie să spunem că Agenția FRONTEX își are sediul la Varșovia, și iată că Polonia nu a vrut să accepte implicarea Agenției FRONTEX și în această criză cu Belarus și migrația ilegală. Spre deosebire de Lituania și Letonia care au acceptat acest ajutor de la început, Polonia nu a vrut să accepte acest ajutor, a preferat un dialog pe cât posibil cu Germania, pentru că Germania ar fi destinația acestor migranți.

NATO poate face mai puțin acest caz, pentru că nu e pregătită să lupte cu amenințări hibride de acest tip. Există un dialog permanent cu NATO de informare, de consultare despre situația de la graniță. NATO poate deveni instrumental în cazul unor evenimente extreme, severe.

Ce soluții vedeți dvs pentru depășirea crizei de securitate din Polonia și Lituania?

Mi-e greu să ofer soluții, dar cred că o posibilă slăbire a acestei crize va interveni atunci când se va lăsa iarna de-a binelea în regiunea în cauză. Suntem în prag de iarnă, suntem și mai la nord, iarna deja începe acolo. Ceea ce înseamnă că migranții nu vor mai fi capabili să reziste în păduri la graniță, nu vor mai fi în stare să forțeze frontiera. Cine știe, poate în disperare de cauză, unii migranții vor mai sta acolo sau vor fi instrumentalizați de regimul lui Lukașenko. Autoritățile mizează deschis și pe asemenea scenariu: că pe timp de iarnă nimeni nu va îndrăzni să circule, să se arunce în asemenea acțiuni. Ne putem uita desigur și la cazul Ungariei, când migrația din 2015 s-a oprit atunci când zidul de la graniță a fost construit, în acel moment migranților le-a fost imposibil să forțeze acea barieră. Probabil și în cazul Poloniei, când acest zid va fi gata, ne vom putea aștepta ca această criză să se diminueze sau să dispară. Polonia alocă pentru construcția acestui gard un an de zile, însă se speră că până în primăvară, acest gard va fi gata.  

Tags

Alte Noutati

LIVE
Meteo Chișinău
14,24
Cer senin
Umiditate:58 %
Vint:5,66 m/s
Sun
9
Mon
10
Tue
3
Wed
3
Thu
6

Curs oficial BNM 27 Noiembrie 2021

MDL RATĂ TREND
EUR 19.8861 -0.0000
USD 17.7261 -0.0000
RON 4.0177 -0.0000
UAH 0.6559 -0.0000
RUB 0.2374 -0.0000
Arhivă Radio Chișinău