Incursiunea rusă în spațiul aerian al NATO urmează săptămânilor de atacuri aeriene în Ucraina, care au ucis zeci de civili, au avariat clădiri care găzduiau inclusiv delegațiile UE și britanice și au lovit pentru prima dată o clădire guvernamentală din centrul Kievului, transmite G4Media. 

Departe de a fi gata să încheie un acord de pace cu Ucraina sub presiunea președintelui american Donald Trump, Putin și-a legat supraviețuirea politică de un conflict latent cu Statele Unite și aliații săi.

„Putin este președintele războiului”, a declarat Nikolai Petrov, analist senior la New Eurasian Strategies Center din Londra. „Nu are niciun interes să-l încheie”, consideră expertul. După ce s-a prezentat ca un lider de război, revenirea la statutul de președinte pe timp de pace ar fi echivalentă cu o retrogradare. „Indiferent de condiții, el nu poate renunța la acest rol”, explică Petrov.

Pe măsură ce atacul pe scară largă al lui Putin asupra Ucrainei se apropie de al patrulea an, liderul rus are probabil cele mai multe motive de optimism de la începutul războiului, când Kremlinul spera să cucerească țara în câteva zile. Cu forțele ucrainene paralizate de lipsa armelor și a oamenilor, Rusia a pătruns tot mai adânc în țară.

Dar progresul Moscovei a fost lent și costisitor. Forțele armate ale Kremlinului au suferit aproximativ un milion de pierderi, iar conflictul a afectat economia rusă, care riscă să intre în recesiune.

Citește și: VIDEO | Rusia a lansat o rachetă hipersonică Zircon în Marea Barents

RISCURI PENTRU PUTIN, ÎN CAZ DE PACE

Și totuși, din punct de vedere politic, încheierea conflictului prezintă riscuri.

Controlul strict al Kremlinului asupra mass-media și internetului i-ar permite probabil să vândă acordul de pace majorității rușilor ca pe o victorie. Dar nu asta îl va preocupa pe președintele rus.

Odată cu decimarea opoziției liberale din Rusia, un grup mic, dar vocal, de naționaliști reprezintă acum cea mai mare amenințare la adresa puterii sale, spune Petrov. Și el le-a promis o victorie grandioasă, nu numai asupra Ucrainei, ci și asupra a ceea ce Kremlinul numește „Occidentul colectiv”.

„Există o dorință în rândul aripii radicale a establishmentului militar-politic de a distruge NATO”, confirmă Aleksandr Baunov, fost diplomat rus, acum cercetător senior la Carnegie Russia Eurasia Center. „Pentru a arăta că NATO este inutilă”, a explicat fostul diplomat la Deutsche Welle.

INDICII CĂ VA CONTINUA CONFRUNTAREA CU OCCIDENTUL

De când Putin s-a întâlnit cu Trump în Alaska luna trecută, într-o întâlnire pe care președintele american a prezentat-o ca fiind un summit dedicat încheierii unui armistițiu, Moscova și-a intensificat campania de război hibrid împotriva Europei, potrivit analiștilor militari.

Înainte de incursiunea de miercuri, drone rusești au pătruns în repetate rânduri în spațiul aerian polonez dinspre vecinul Belarus, survolând orașe înainte de a se întoarce. În august, o dronă rusă s-a prăbușit la aproximativ 100 de kilometri sud-vest de Varșovia.

Potrivit Die Welt, cinci dintre dronele care au traversat Polonia se îndreptau direct către o bază NATO înainte de a fi interceptate de avioanele de vânătoare olandeze Lockheed Martin F-35.

Într-un articol de opinie publicat cu două zile înainte ca dronele să treacă în Polonia, Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei (pe care Putin tocmai l-a decorat), a acuzat Finlanda că plănuiește un atac, amenințând că orice atac „ar putea duce la prăbușirea statalității finlandeze – odată pentru totdeauna”. Analiștii au remarcat că retorica articolului seamănă cu argumentele Kremlinului înainte de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina în februarie 2022.

Citește și: Vladimir Putin l-a decorat pe Dmitri Medvedev. Ce spune decretul prezidențial

Moscova a început, de asemenea, să mute industriile vitale, inclusiv construcțiile navale, în estul țării, departe de granița cu NATO, a subliniat Petrov. Vineri, Rusia a început să desfășoare exerciții militare la scară largă cu Belarus, chiar lângă granița cu Polonia. Exercițiile sunt preconizate să se încheie marți.

„Indiferent de ceea ce va realiza Putin în Ucraina, confruntarea cu Occidentul nu se va încheia acolo; ea va continua sub diferite forme. Inclusiv pe plan militar”, spune Petrov.

PUTIN TRIMITE AVERTISMENTE CĂTRE „TIGRUL FĂRĂ DINȚI”

Prin acțiuni precum incursiunea în Polonia, Putin lansează un avertisment către Trump și liderii europeni care discută despre acordarea de garanții de securitate pentru Kiev după un potențial acord de pace, arată Kirill Rogov, fondatorul think tank-ului Re:Russia. „Putin a arătat că poate ataca astăzi țările NATO și că acestea nu dispun de sisteme de apărare”, a spus el.

Semnalele contradictorii ale lui Trump cu privire la angajamentul său față de NATO și refuzul său de a respecta propriile termene limită în ceea ce privește impunerea de sancțiuni Moscovei îi dau lui Putin încrederea că poate scăpa basma curată.

Pentru președintele rus, „este acum sau niciodată”, a adăugat Baunov.

Incursiuni precum cea din Polonia au scopul de a submina angajamentul alianței militare occidentale față de apărarea colectivă, prin mici ofensive care testează disponibilitatea NATO de a răspunde. Speranța, subliniază Baunov, este de a arăta că alianța militară este un tigru fără dinți.

Până în prezent, reacția de la Washington a alimentat aceste temeri, notează POLITICO. Joi, Trump a repetat argumentele Moscovei, spunând reporterilor că incursiunea dronelor ruse în Polonia este posibil să fi fost o „eroare”.

Kremlinul a respins, la rândul său, acuzațiile că dronele ar fi fost o provocare deliberată. Ministerul rus al Apărării a declarat că „nu au existat planuri de a ataca instalații” în Polonia.

Belarusul, care a servit drept rampă de lansare pentru unele dintre drone, potrivit oficialilor polonezi, a declarat că incursiunea s-ar putea să fi fost rezultatul unui accident datorat „bruiajului electronic”.

„Este tipic pentru Putin să provoace și să testeze”, atrage atenția Rogov. „Îi place ca lucrurile să fie ambivalente, astfel încât să poată fi interpretate și ca fiind deliberate, și ca fiind accidentale”, punctează Rogov.