Țara cu 19 milioane de locuitori este membră NATO de două decenii și găzduiește o bază aeriană care se extinde pentru a deveni cea mai mare bază din Europa a blocului militar, transmite Digi24. 

România se învecinează cu Ucraina, privește dinspre Marea Neagră Crimeea ocupată de Rusia, a trimis arme și muniții Kievului și are un sistem american de apărare antirachetă Aegis Ashore la Deveselu, în sudul țării, unde sunt bazate atât forțele române, cât și americane.

Dar aceste legături internaționale nu sunt pe placul candidatului independent la prezidențiale Călin Georgescu, care a condamnat rachetele de la Deveselu ca fiind o „rușine” națională, a militat pentru încetarea ajutorului românesc pentru Ucraina și a pledat pentru „înțelepciunea rusă” în modelarea politicii externe, notează POLITICO, potrivit News.ro. În același timp, adaugă publicația, Georgescu insistă că nu vrea să se retragă din alianță.

„Nu vreau să ies din NATO, nu vreau să ies din Uniunea Europeană”, a declarat Georgescu săptămâna trecută. „Ceea ce vreau, însă, este să luăm atitudine, nu să îngenunchem, să nu acceptăm totul. Așa cum am spus, trebuie să facem totul în interesul nostru național”, a spus câștigătorul primului tur al alegerilor prezidențiale din România. 

Probleme mari pentru NATO 

Chiar dacă Georgescu ar fi înclinat să se retragă din NATO, acesta ar fi un obiectiv dificil de atins, deoarece extrema dreaptă nu are o majoritate în parlamentul țării. De asemenea, ar putea stârni furia românilor, dintre care 88% susțin apartenența la alianță, potrivit unui sondaj recent, menționează POLITICO.

Dar în sistemul politic românesc de tip francez, președintele este șeful statului, comandantul suprem al forțelor armate și responsabil cu politica externă. Prin urmare, prezența unui sceptic NATO la Palatul Cotroceni ar putea crea mari probleme pentru alianță. Georgescu ar putea copia, de exemplu, cartea pe care o joacă premierul ungar Viktor Orban și ar putea acționa ca un „spoiler” pro-Kremlin în cadrul NATO. Astfel, o schimbare politică dramatică la București ar putea submina rolul României ca unul dintre principalii actori de securitate regională ai alianței militare, arată sursa citată.

România este unul dintre membrii europeni care alocă cel mai mult din PIB (Produsul intern brut) pentru cheltuielile de apărare (2,25 la sută în 2024, pe locul 9), are avioane de luptă F-16, cumpără tancuri de luptă principale M1 Abrams din America și intenționează să deschidă una dintre cele mai mari baze aeriene din NATO. De asemenea, a desfășurat trupe atât în Irak, cât și în Afganistan. 

România și-a depășit vechea rivală Ungaria 

Această putere militară în creștere vine pe fondul a peste două decenii de creștere economică rapidă, care a transformat țara dintr-o ruină balcanică într-o națiune din ce în ce mai prosperă, depășindu-și chiar vechea rivală Ungaria în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor.

„Rolul României a evoluat foarte mult în ultimii 20 de ani de când a aderat la NATO, iar țara a făcut pași spre a fi un furnizor de securitate și nu doar un consumator”, spune Anca Agachi, analist politic la think tank-ul RAND.

De la invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina, în urmă cu aproape trei ani, România a trimis arme, inclusiv un sistem de apărare aeriană Patriot, și a contribuit la canalizarea ajutorului internațional către Kiev. De asemenea, se învecinează cu Marea Neagră - unde rușii atacă nave civile și pun mine. Dronele rusești au trecut prin spațiul aerian românesc în drumul lor spre atacarea Ucrainei, iar fragmente de drone au fost găsite pe teritoriul țării.

„Proximitatea față de Ucraina a poziționat România ca un partener logistic vital”, spune Antonia Colibășanu, analist la Geopolitical Futures, adăugând că România este, de asemenea, un centru de antrenament pentru piloții ucraineni care pzboară cu avioane F-16.

Descurajarea NATO din România 

Liderii NATO au convenit în martie 2022 să înființeze patru grupuri de luptă multinaționale suplimentare de-a lungul flancului estic al alianței, inclusiv unul condus de Franța în România. Unitatea, staționată la Cincu, va deveni o brigadă de 4 000 de oameni până anul viitor. Ea include trupe din Belgia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia și SUA.

În plus față de apărarea antirachetă de la Deveselu, România intenționează să cheltuiască 2,7 miliarde de dolari pentru transformarea bazei sale aeriene de la Mihail Kogălniceanu într-una dintre cele mai mari facilități ale NATO. Odată ce modernizările vor fi finalizate în 2030, Kogălniceanu va găzdui peste 10.000 de soldați și civili, dintre care o parte vor fi transferați de la baza americană Ramstein din Germania.

„Acesta va fi un instrument foarte concret de descurajare pe flancul estic”, a declarat George Scutaru, CEO al think tank-ului New Strategy Center și fost consilier pentru securitate națională al președintelui României.

În primăvara anului viitor, România va găzdui un exercițiu militar de amploare, denumit „Dacian Spring 2025”, care va testa capacitatea Franței de a deplasa o brigadă pregătită de război în Europa în 10 zile.

Nevoia de modernizare 

În prezent, Bucureștiul cheltuie 2,25% din PIB pentru apărare, peste obiectivul de 2% al alianței, și își propune să crească cheltuielile militare la 2,5% anul viitor și la 3% în 2026. Scopul este de a-și moderniza arsenalul și de a înlocui echipamentele vechi din era sovietică.

„Avem nevoie de cinci până la 10 ani pentru a aduce trupele și capacitățile la nivelul necesar pentru a reacționa și descuraja orice război”, spune Iulian Chifu, președinte al Centrului de Prevenire a Conflictelor și Avertizare Timpurie din București și fost consilier pe probleme de securitate internațională.

România este puternic dependentă de alte țări pentru armele cu care să-și modernizeze forțele.

Bucureștiul este în curs de a achiziționa 32 de avioane de luptă Lockheed Martin F-35 Lightning din Statele Unite. De asemenea, are sisteme de apărare aeriană Patriot și M142 High Mobility Artillery Rocket System (HIMARS). Anul trecut, România a achiziționat două nave din Marea Britanie care pot depista și distruge mine pentru a ajuta la securizarea Mării Negre.

Dar aceste eforturi „se confruntă cu întârzieri, deoarece Europa și Statele Unite se luptă cu întârzieri în livrarea armamentului” cauzate de războiul din Ucraina și de criza Covid-19, a declarat Colibășanu. Acesta este unul dintre motivele pentru care România cumpără arme și din țări din afara NATO. Este în curs de a achiziționa 54 de obuziere autopropulsate K9 Thunder de la Hanwha Aerospace din Coreea de Sud pentru 910 milioane de dolari.

La începutul acestui an, directorii Hanwha Aerospace au declarat pentru POLITICO că România ar putea deveni un centru de producție de arme pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa. Gigantul german din domeniul apărării Rheinmetall intenționează, de asemenea, să construiască o fabrică majoră de pulbere în țară.