Solicitată de agenție, Lora Rucan a menționat că volumul conține poezii noi și vechi. ”Mereu revin la poeziile mele. Revin, le citesc, le cânt, le învăț pe de rost, mai schimb câte ceva în ele. Adesea nu pot înțelege cum de mi-a reușit să exprim niște stări de suflet, care vin doar peste ani. Eu cred că o carte de zile mari o fac poeziile”, a mai spus autoarea.

Potrivit doctorului în filologie Iulia Mărgărit, cercetător la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” din București al Academiei Române, în poezia basarabeană, vocea Lorei Rucan se definește, mai ales prin imaginile artistice, uneori, la frontiera absurdului, a imposibilului: a bate cu pumnii în bezne, gânduri ca de lut, stane de iluzii etc.

”Versurile comentate se citesc, în momente speciale, cu o infinită plăcere, savoarea lor urmărind cititorul mult timp după închiderea volumului. Cartea se deschide cu un poem, prefață sui generis „Să prețuim poetul”, o veritabilă profesiune de credință în care se conturează portretul dintotdeauna al unui personaj cu acest profil: „Să prețuim poetul / Cel blând și fără nume / Ce în minuni mai crede / Și-n tot ce-i bun pe lume””, a subliniat Iulia Mărgărit.

Volumul ”Senină noapte” de Lora Rucan  cuprinde 330 de pagini și a apărut într-un tiraj de 500 de exemplare.

Lora Rucan s-a născut pe la 8 iulie 1953 în Taraclia, Căușeni, într-o familie de intelectuali. A absolvit Universitatea de Stat din  Moldova, Facultatea Filologie, secția Jurnalistică (1976). A fost redactor la Redacția literară radio, la Editura ”Cartea Moldovenească”, la ziarele ”Viața Satului”, ”Dialog” și la revista ”Moldova”. A editat cărțile de poezie ”Eu nu sunt înger”, ”Niciodată”, ”Senină noapte” ș.a.

În 2006 se stabilește cu traiul în Italia (Genova, Liguria), fiind căsătorită cu un matematician italian de faimă internațională, profesor universitar, autor a două manuale. Frecventează diverse cursuri universitare, printre care Istoria filozofiei antice; Michelangelo, geniul liric al Renașterii; Arhitectura italiană în lume. Periodic participă la turnee de jocuri de șah și de dame italiene, de bridge. Își încearcă penița în a scrie în italiană eseuri (saggi) și poezii destinate, în special, copiilor.