Poeta Aura Christi a vorbit despre rănile Basarabiei la Târgul de Carte de la Madrid

  • 29 Mai 18:09
Poeta Aura Christi a vorbit despre rănile Basarabiei la Târgul de Carte de la Madrid

Târgul de Carte de la Madrid (25 mai –10 iunie 2018) a continuat cu numeroase evenimente  desfăşurate în pavilionul ţării noastre din centrul Parcului Retiro. 

România este ţară invitată la cel mai mare târg de carte din Spania. Luni seară a avut loc prezentarea volumului de poezii Jardines austeros de Aura Christi, cu participarea autoarei şi a traducătoarei Dana Oprică, alături de editorul spaniol Ángel Jimenez. „În vreme ce rănile şi traumele istorice au fost iremediabile, poezia, chiar scrisă sub un nume adoptat, mi-a oferit o patrie”, a spus Aura Christi, redactor-șef al revistei Contemporanul, membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al Uniunii Scriitorilor din Moldova.

„Cel mai mult m-a impresionat sensibilitatea acestei autoare, pe care am hotărât să o traduc în spaniolă”, a subliniat editorul Ángel Jimenez

În poeziile sale, Aura Christi descrie o serie de destine umane aflate sub teascul ocupației străine. Tema recurentă a cărților sale este exilul geografic și încercarea de a-și afla o patrie în poezie. Atât în Basarabia, cât şi în România a existat o presiune asupra societăţii civile şi a societăţii intelectuale. Sensibilitatea, literatura, arta în general pot fi soluţii fireşti asupra terorii, asupra violenţii, asupra crimei. Sunt singurele raţiuni pentru care merită să trăieşti şi să scrii”, a punctat Andrei Novac, directorul Centrului Cărţii, vorbind despre poezia Aurei Christi.

Luni seara, la Pavilionul României, a  avut loc proiecţia documentarului „Război pe calea undelor”, regizat de Alexandru Solomon, ce a arătat publicului spaniol care a fost rolul ziariştilor de la secţia de limba română a postului Radio Europa Liberă în demascarea comunismului. Filmul a fost urmat de un dialog dintre Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Germania și jurnalistul spaniol Ignacio Vidal- Folch. Tema dezbătută a fost despre forţa si rolul eliberator al radioului în vremea dictaturilor. A fost cazul a posturilor Radio România Liberă și Espana Independiente – La Pirenaica. 

Propunerea lui Ignacio Vidal-Folch de a compara cele două posturi de radio care au jucat un rol foarte important în istoria Războiului Rece este salutară. Prin voce se spun multe. La Radio Europa Liberă, foarte mulţi jurnalişti prezentau emisiunile sub pseudonim, deoarece aveau familii în ţară. Razboiul Rece al celor 45 de ani nu a fost învins decât pe calea undelor scurte. Rezistenţa Europei Libere impotriva regimului totalitar a fost cea mai lungă şi cea mai tenace”,  a declarat Emil Hurezeanu.

„Dilema scriitorului: Literatura ca experiență a esteticului dus la extrem sau abordare etică?”, a întrebat Mircea Cărtărescu, la conferința „Păiajen, fluture şi Solenoid”, moderată, sâmbătă, 26 mai,  de scriitorul spaniol, Andres Ibanez.

„Ai o casă incendiată. Și în interior este o pisică și un tablou de Velázquez. Ești obligat să salvezi doar una dintre cele două posibilități. Ce ai alege? Opera care reprezintă o continuitate a creației universale pentru generațiile viitoare sau pisicuța? Acesta a fost vectorul sub care am scris romanul Solenoid, fiind un pas esențial al creațiilor mele. Solenoid este diferit de cărțile pe care le-am scris anterior, prin atitudinea lui față de existența. Școala m-a învățat că eticul face rău literaturii și că trebuie împins esteticul dincolo de limitele sale. Acum știu că literatura nu este doar o experiență a esteticului dusă la maximum și că eticul nu prăbușește neapărat un roman. În Solenoid am încercat nu doar să vorbesc despre o situație disperată, ci să găsesc și o soluție pe care nu am căutat-o în zona sofisticată ci în cea a banalului vieții. Adică am ales să salvez pisica. Deoarece, în orice împrejurare, cred că trebuie salvat ceea ce este viu și irepetabil”, a spus Mircea Cărtărescu admiratorilor prezenți la conferința „Păiajen, fluture si Solenoid”.  Oamenii au stat la coadă, sâmbătă,  mai mult de o jumătate de oră, pentru a avea un loc sigur în incinta pavilionului românesc, la conferinţa scriitorului român.  

Autorul român, vedetă la târgul de carte de la Madrid, s-a bucurat de întâlnirile cu publicul spaniol, oferind zeci de autografe, la pavilionul central din parcul Retiro. Mircea Cărtărescu a deschis cu o zi înainte Târgul de Carte de la Madrid, fiind invitatul de onoare al organizatorilor spanioli.

„București: o geografie literară”  a fost, sâmbătă, o altă temă abordată de scriitoarele Ioana Pârvulescu, Gabriela Adameşteanu, Adina Popescu, în cadrul evenimentelor de la standul românesc. După amiază a fost prezentat  filmul și expoziția de fotografie semnate de regizorul şi fotograful Florin Andreescu.

Ioana Pârvulescu a prezentat Bucureștiul ca pe un oraș în schimbare permanentă, asemenea unui creier care se remodelează mereu. Remodelările pot fi bune sau rele, depinde de alegeri și de oamenii care fac aceste alegeri. Scriitoarea a văzut Madridul din perspectiva unei creatoare de lumi literare vii, cu puls și respirații, cu introspecții și alternative ludice. „Spaniolii sunt interesați de carte. Este cel mai mare târg la care sunt prezentă, atât ca spațiu, cât și ca durată. Am cunoscut mulți spanioli interesați de literatură română, deoarece cărțile te formează să fii curios de ceea ce se întâmplă în jurul tău. Literatură română merită din plin să fie descoperită de lumea exterioară. Dacă ar fi să fac o comparație între Madrid și București, eu percep Madridul ca pe o capitală masculină, foarte frumoasă, cu forță și atitudine, pe când Bucureștiul îmi pare o capitală a copilăriei. Bucureștiul te surprinde întotdeauna, așa cum o face un copil: uneori este domnul Goe , impertinent și hiper activ, alteori este un copil blând și bun. Îmi doresc traduceri ale cărților mele in spatiul hispanic. Sper că romanul Inocenții din care am citit un capitol tradus în limbă spaniolă, să îmi poarte noroc”, a subliniat scriitoarea Ioana Pârvulescu. 

În cărțile Gabrielei Adameşteanu, „Bucureştiul a suferit un atac cerebral și încearcă să își revină”, a observat Ioana Pârvulescu, care a subliniat că romancierii sunt cei care ajută capitala României să își recapete memoria pierdută. „Eu cred că Bucureștiul este un oraș care trebuie să fie descoperit mergând pe jos, iar în cărțile mele am un raport cât se poate de onest cu el. Scrisul și cititul vindecă, în timp, rănile. Omul are nevoie de comunicare așa cum are nevoie de hrană, de mișcare. Cititul crează o solidaritate importantă, te apropie de oameni necunoscuți, îndepărtati, în spațiu, în timp. Romanul pe care îl lansez la Târgul de Carte de la Madrid este Întâlnirea și sper să fie bine primit de cititorii de limbă spaniolă. Din cele 16 limbi în care au fost traduse cărțile mele, spaniola este una dintre cele mai bine reprezentate. Am semnat și un contract de provizorat cu o editură foarte importantă din Spania, este vorba de Acantilado din Barcelona”, a afirmat Gabriela Adameșteanu.

Pe aleea principală a parcului Retiro, trecătorul se poate bucura de imagini fotografice de pe panourile generoase pe care fotograful și regizorul Florin Andreescu le-a ales în cadrul expoziției „Patrimoniu Mondial UNESCO în România”. Expoziția de fotografie a fost animată de proiecția filmului documentar „La pas prin Bucureşti”, regizat tot de Florin Andreescu. 

„Am încercat să selectez cele mai bune fotografii pentru a atrage publicul, mai ales că știam că potențialul de vizitatori este în jur de două milioane patru sute de mii de oameni. În ceea ce privește documentarul La pas prin Bucureşti, am încercat să fiu echidistant, să prezint fără cenzură, totul. Eu cred că acest lucru a fost bine asimilat de toți cei care au fost prezenți la proiecție și care s-au bucurat de această perspectivă a capitalei noastre”, a afirmat Andreescu.

Scriitoarea de cărți pentru copii, Adina Popescu, și-a manifestat bucuria că la Retiro se acordă importantă și literaturii pentru cei mici. „Avem ateliere atât pentru copii spanioli, cât și pentru copii români. Cei mici vor inventa povești și jocuri pornind de la cartea lui Gianni Rodari, Ce poți face cu două cuvinte. Cred că literatura pentru copii ia amploare și readuce bucuria pe care noi am trăit-o, citind cărțile copilăriei, frumos ilustrate și care ne-au condus în călătorii de neuitat”, a spus Adina Popescu.

Târgul de carte din parcul Retiro, Madrid, continuă până pe 10 iunie. România are o oportunitate excelentă pentru a sărbători relațiile dintre spanioli și comunitatea românească. La standul României se pot achiziționa peste 100 de titluri ale autorilor români traduși în spaniolă și aproximativ 300 de titluri în limbă română.

Pe lângă evenimentele literare, publicul va putea descoperi cultura română şi prin intemediul unor proiecții de filme documentare și ecranizări ale unor opere literare, expoziții despre patrimoniul cultural și turistic din România sau concerte de muzică. Toate acestea vor avea loc în spațiile târgului, precum și în diferite spații culturale din Madrid.

Participarea României în calitate de țară invitată la a 77-a ediție a Târgului de Carte de la Madrid este organizată de Institutul Cultural Român prin filiala sa de la Madrid și Centrul Cărții, sub auspiciile Ambasadei României în Spania și cu sprijinul Asociației Librarilor din Madrid.

Sursa: ICR.RO

 

Tags

Alte Noutati

LIVE: La minut
Meteo Chişinău
22 °C
Câțiva nori
Umiditate:46 %
Vint:2,1 m/s
Mie
17 °C
Joi
17 °C
Vin
18 °C
Sâm
19 °C
Dum
19 °C

Curs oficial BNM 18 Septembrie 2018

MDL RATĂ TREND
EUR 19.5624 -0.0925
USD 16.7746 -0.0252
RON 4.2138 -0.0198
UAH 0.5969 -0.0002
RUB 0.2462 -0.0022
Arhivă Radio Chișinău