Contactat de IPN, Vasile Șarban, șeful Direcției politici de producție, procesare și reglementări de calitate a produselor vegetale, a declarat că, spre regret, chiar și după ultimele precipitații, există localități unde nu a căzut strop de ploaie. Sau ploaia care a căzut a strâns doar praful, cum se spune în popor. Acolo unde a fost o cantitate mai mare de precipitații, acest fapt a favorizat prelucrarea solului pentru însămânțare, a favorizat în alte cazuri încolțirea uniformă a semințelor care erau deja încorporate în sol.

Totuși, spune specialistul, există speranța că pe parcursul toamnei vor cădea precipitații pe tot teritoriul țării. La iarnă sunt așteptate precipitații sub formă de zăpadă, cu un strat suficient, măcar de până la 60 de centimetri. Și această zăpadă se va topi treptat și se va infiltra în sol, astfel compensând insuficiențele de umezeală productivă în sol.

Cât despre pierderile înregistrate de producătorii agricoli la a doua grupă de cereale, responsabilul de la minister a menționat că evaluările au fost făcute de autoritățile publice locale de nivelul unu și doi. Totalizările MADRM arată că sunt în jur de 514 mii de hectare afectate. Din ele, doar porumbul constituie 51%, floarea-soarelui – 45%, soia – 2%, sfecla de zahăr –1%. Restul culturilor agricole au fost afectate în proporție de sub 1% și aici este vorba despre fasole, năut, lucernă, mazăre, tutun, mălai, in etc. Autoritățile poartă discuții cu agricultorii afectați de secetă pentru a identifica mecanisme de susținere.