Vicepreședintele Parlamentului, Alexandr Slusari, a specificat că „Republica Moldova, în pofida eforturilor depuse în ultimii ani în context cu Strategia națională de descentralizare pentru anii 2012–2018, rămâne a fi codașă la capitolul autonomiei fiscale a autorităților publice locale, prin raportare la statele din regiune.  

Proiectul prevede defalcări de la impozitul pe venitul persoanelor juridice pentru bugetele municipiilor, orașelor, satelor (comunelor) excepție făcând bugetele satelor (comunelor) și ale orașelor (municipiilor) din componența unității teritoriale autonome cu statut juridic special, în următoarele proporții din volumul total colectat pe teritoriul unității administrativ-teritoriale respective, pe baza datelor din ultimul an pentru care există execuție bugetară definitivă: 10% pentru bugetele municipiilor și orașelor reședință de raion; - 25% pentru bugetele orașelor și satelor (comunelor).

Alexandr Slusari a mai argumentat necesitatea adoptării acestui de lege prin faptul că ponderea veniturilor bugetelor locale în PIB a scăzut de la 10,5% în 2010 la doar 7,7% din PIB în anul 2018: „Astfel, bugetele locale sunt componenta bugetului public național care înregistrează cea mai mică rată de creștere în termeni nominali, de la un an la altul. În același timp ponderea transferurilor cu destinație specială în total venituri ale autorităților publice locale este în continuă creștere. Această situație duce la compromiterea conceptului autonomiei locale în Republica Moldova și implicit la degradarea localităților din țară și la înrăutățirea calității vieții cetățenilor țării. Lipsa autonomiei fiscale este unul din factorii care determină exodul populației Republicii Moldova. Această situație nu mai poate fi tolerată, iar necesitatea unei schimbări în domeniul finanțelor publice locale este imperativă.”

Făcând referință la datele execuției bugetare pentru anul 2019, Alexandr Slusari a spus că se estimează că prezentul proiect va contribui la majorarea veniturilor autorităților publice locale cu estimativ 0,9 mld. Lei prin redistribuirea acestora din cadrul bugetului de stat. Jumătate din creșterea anticipată a bugetelor locale va fi alocată direct în bugetul APL de nivel 1 vizate și respectiv cu 450 mil. lei va fi majorată mărimea fondului de echilibrare a bugetelor unităților administrativ-teritoriale de nivel 1 și 2.  Astfel, va crește autonomia locală, iar comunitățile locale vor fi mai independente față de influențele subiective exercitate de forțele politice. Concomitent, prin atribuirea impozitului pe venitul persoanelor juridice ca sursă de formare a bugetelor locale, în modul descris mai sus, se va contribui la dezvoltarea dialogului dintre autoritățile publice locale și mediul de afaceri, care la rândul său va duce la reducerea economiei tenebre dar și implicarea mai activă a autorităților locale în dezvoltarea economică la nivel locale – acestea având un interes direct în această privință. Suplimentar, schimbarea propusă în modul de formare a veniturilor autorităților publice locale reprezintă un pas în direcția soluționării problemelor cu care se confruntă unele localități din țară în care se înregistrează un volum mare a activității economice, precum de exemplu urmare activităților de exploatare a resurselor naturale, care generează costuri mari asociate acestora, or, în prezent aceste costuri sunt suportate din bugetele locale, iar impozitul pe venitul generat din aceste activități sunt încasate în bugetul de stat.

Pe urma creșterii directe estimate în mărime de 450 mil. lei a bugetelor locale, vor beneficia direct autoritățile locale de nivel 1 și autoritățile locale de nivel 2 reprezentate de mun. Chișinău și mun. Bălți. Din suma totală a creșterii veniturilor fiscale ale autorităților publice vizate aproximativ 200 mil. Lei va reveni mun. Chișinău, 10 mil. Lei mun. Bălți, 100 mil. Lei va reveni centrelor raionale și 200 mil. Lei bugetelor satelor (comunelor).