Planul Kozak, mort sau viu? – o întrebare pusă de Ziarul de Gardă. Autorul amintește că memorandumul Kozak a fost scos de pe ordinea zilei în 2003 grație americanilor. Totodată, editorialistul atenționează că de la așezarea lui Igor Dodon pe post de președinte, s-au tot făcut declarații și aluzii că „memorandumul nu a murit” și că acesta ar putea fi „reînviat”, dacă se va întâmpla ca moldovenii să-i asigure lui Dodon o majoritate la viitoarele alegeri parlamentare. Până atunci avem de trecut de 27 Martie 2018: unirea Basarabiei cu România, iar planuri în jurul Unirii se fac nu doar la București și Chișinău, dar și la Moscova, citim în Ziarul de Gardă.  În cercurile neoficiale ruse circulă zvonul că Rusia, pentru a-și reface pozițiile în Ucraina, ar fi gata să negocieze cu Bucureștiul scenariile mai vechi ale lui Stanislav Belkovski (strateg politic rus) în problema Unirii: cedarea Basarabiei către România, în schimbul Transnistriei.

Portalul MoldNova revine la declarația Dumei de Stat a Federației Ruse privind regiunea transnistreană. Publicația notează că la prima vedere documentul nu pare să conțină nimic nou în afara stilului tradițional al discursului rusesc oficial. Totuși anumite noi nuanțe pot fi observate. În primul rând parlamentarii ruși au inițiat un prim impuls semnificativ de securizare a situației din Transnistria în ultimii doi ani. Logica acestei securizări prevede ca următor pas elaborarea unui set de „măsuri de urgență” care să devină practici guvernamentale obișnuite în lipsa unor discuții politice suplimentare. De data asta aceste măsuri au fost formulate de deputați în timpul discuțiilor din comisii. Unii deputați au afirmat chiar că Rusia ar trebui să deschidă un consulat la Tiraspol, să decadă Ucraina din statul oficial de mediator al conflictului în formatul 5+2, dar și să extindă zona de securitate inclusiv cu prezența trupelor ruse asupra regiunii unde vor fi plasate posturile de graniță comune moldo-ucrainene. Nici una dintre aceste propuneri nu a fost inclusă în textul final adoptat. Totuși orice deteriorare ulterioară a situației politice din Transnistria este de natură să activeze unele dintre aceste măsuri, mai ales cele care vor duce la o creștere a sprijinului social rus pentru republica separatistă.

Evenimentul Zilei publică un interviu cu președinta PAS, Maia Sandu, în care ea vorbește despre cele mai importante teme de pe agenda politică a R. Moldova. Printre acestea se numără dorința puterii de schimbare a sistemului actual de vot, relația R. Moldova cu Uniunea Europeană, propaganda rusă și alianțele neoficiale din culisele puterii politice.

Numărul emigranților demonstrează elocvent cât de prost merg lucrurile într-o țară, scrie Mircea V. Ciobanu în Jurnal de Chișinău. El amintește că „Cortina de fier, mai feroce decât orice zid chinezesc, nu a fost construită împotriva dușmanilor externi, ci pentru ca oamenii să nu poată fugi din „raiul comunist”. Oamenii au ales lumea liberă pentru că vor să fie liberi. Și cine este atent poate să observe că cei plecați, de regulă, țin la țara lor mai mult decât cei rămași, care fie că o fură, beneficiind de funcții, fie că tolerează guvernările antipopulare. Potrivit autorului, migrația este singura noastră contribuție reală la integrarea în civilizația modernă. Sunt oamenii noștri, dar parte a comunității lumii libere. Guvernanții trebuie să învețe de la ei, nu să-i acuze pentru plecare. Nu e nevoie de o nouă cortină de fier, ca să oprim mersul la studii sau la muncă. Trebuie să creăm posibilități ca lumea să se întoarcă. Alte variante sunt contraproductive”, scrie Jurnal de Chișinău.