Cercetătorii au mai descoperit astfel de „planete de lavă” cu atmosferă extremă. Sunt atât de apropiate de steaua lor gazdă, încât suprafața este formată din oceane de lavă topită, notează sursa citată. 

Dar planeta recent analizată, cunoscută sub numele de K2-141b, este neobișnuită chiar și pentru aceste lumi extreme. Suprafața, oceanul și atmosfera sunt formate din pietre, care cad ca ploaia și se topesc în mările sale uriașe.

Două treimi din planetă se află tot timpul în lumina stelei pitice portocalii în jurul căreia orbitează K2-141b. Deoarece este atât de aproape de soare, iar anii ei durează mai puțin de o treime din zi pe Pământ, planeta este blocată gravitațional, ceea ce înseamnă că aceeași parte a planetei este orientată tot timpul spre steaua sa.

Pe partea întunecată, temperaturile ajung la -200 grade Celsius. Pe de altă parte, în zona aflată în lumină, temperatura este de aproximativ 3000 grade Celsius, suficient de fierbinte pentru a vaporiza roci într-o atmosferă rarefiată.

Precipitațiie funcționează pe principii similare cu cele de pe Pământ. La fel cum apa se evaporă în atmosferă și apoi cade înapoi sub formă de ploaie, sodiul, monoxidul de siliciu și dioxidul de siliciu de pe K2-141b, care se transformă în pietre când sunt trase spre partea întunecată de către vântul supersonic, apoi cad înapoi pe suprafață.

Planeta are aproximativ aceeași dimensiune ca Pământul, dar este mult mai aproape de soarele său. K2-141b se află la mai mult de 200 de ani lumină distanță de Pământ și a fost descoperită în 2018.