Plaiul de vis al aventurierilor politici... Op-Ed de Victor Pelin

  • 29 Mai 2023 08:00
Plaiul de vis al aventurierilor politici... Op-Ed de Victor Pelin

„De aceea, în condițiile menționate, la sugestia rezoluției deputaților de toate nivelurile din Găgăuzia, chiar este necesară o reconsiderare, a competențelor Găgăuziei oferite din bunăvoință, astfel încât interesele majorității populației țării să fie luate în considerare fără a fi subminate de tot felul de escroci și aventurieri politici politicieni, care revendică părți din teritoriul Republicii Moldova pentru a și le transforma în plaiuri de vis...”

Scopuri anunțate, fără finalitate...

În ultimul deceniu, Republica Moldova a devenit, probabil, țara cu cele mai multe manifestări de protest pe cap de locuitor – miting-uri, flashmob-uri, congrese etc., însoțite de declarații de condamnare a autorităților și de adresarea unui șir de cerințe acestora. Unul dintre cele mai recente evenimente de acest gen este congresul deputaților de toate nivelurile din Găgăuzia, care s-a desfășurat la 27 mai 2023, la Comrat. Convocarea deputaților de toate nivelurile din Găgăuzia a avut menirea să transmită autorităților centrale că locuitorii din autonomia găgăuză reprezintă un corp unit, consolidat pe toate azimuturile. Cu voința poporului nu te poți juca, trebuie luată în considerare. Altminteri... 

Este de remarcat că manifestarea consolidării la toate nivelurile reiterează, de fapt, consolidarea deputaților Adunării Populare a Găgăuziei în jurul candidatului Partidului Șor, care a câștigat recent alegerile pentru funcția de guvernator. Cel mai probabil, în centrul de coagulare și consolidare se regăsește promisiunea lui Ilan Șor de a investi în Găgăuzia o jumătate de miliard de dolari – aproximativ o jumătate din banii furați din sistemul bancar din Republica Moldova de către escrocul fugar, condamnat la 15 ani de pușcărie. Evident, Găgăuzia - Plaiul visurilor lui Ilan Șor, este de neimaginat fără un aeroport pentru tot felul de traficuri criminale, mai ales după scoaterea de sub controlul lui Ilan Șor, revenirea în proprietatea și trecerea în gestiunea statului a Aeroportului Internațional Chișinău.

De aceea, la finalul întrunirii deputaților de toate nivelurile din Găgăuzia a fost adoptată o rezoluție adresată Parlamentului, Președinției și Guvernului, în care sunt reiterate toate pretențiile față de puterea centrală, care se rezumă la transformarea de fapt a Găgăuziei întru-un fel de stat în stat. Rezoluția este adresată și unor instituții internaționale, șefi de guverne și state străine, inclusiv celor din Comunitatea Politică Europeană (CPE), care se vor întruni la summit-ul din 1-2 iunie de la Bulboaca. Este extrem de curios să aflăm atitudinea guvernelor Turciei, Chinei și a altor state care luptă împotriva separatismului, față de pretențiile deputaților de toate nivelurile din Găgăuzia, îndreptate spre realizarea visurilor criminale ale lui Ilan Șor. Va trebui să ne înarmăm cu răbdare până vom afla reacțiile respective.

Un nou modus vivendi... 

Cel mai interesant pasaj al rezoluției menționate se conține în capitolul al III-lea al documentului: „În cazul ignorării de către autoritățile centrale ale Republicii Moldova a cerințelor legitime privind respectarea competențelor și împuternicirilor Găgăuziei, precum și fixarea statutului politico-juridic al autonomiei în Constituție, întreaga responsabilitatea îi va reveni organelor centrale”. Sună ca o amenințare și, la prima vedere, nu e prea clar la ce se poate rezuma responsabilitatea organelor centrale. Vorba e că varianta finală a rezoluției a fost modificată după scurgerea în presă a textului inițial. Acesta din urmă conținea amenințarea cu inițierea unui referendum privind viitorul Găgăuziei. Respectiv, autorii rezoluției s-au văzut nevoiți să renunțe la referendum, după ce s-au convins că referendumul precedent, din 2 februarie 2014, nu a impresionat autoritățile centrale. Acea experiență tristă, chiar dezolantă, are actualmente repercusiuni neplăcute. Vorba e că după ultimul referendum ex-președintele Republicii Moldova, Igor Dodon – susținător aprig al desfășurării referendumurilor, s-a dezamăgit în ex-guvernatorul Găgăuziei, care l-a decorat pentru acțiunile sale de subminare a intereselor Republicii Moldova. Ulterior, liderii politici și cei de opinie din Găgăuzia, oricum, au ajuns la concluzia că, de fapt, Igor Dodon este un mincinos și ipocrit. Cum se zice – după faptă și răsplată! Evident, nimeni nu mai are nevoie de referendumuri, care se rezumă finalmente la nemulțumiri reciproce.

În circumstanțele menționate mai sus, autorii rezoluției finale au decis să mențină autoritățile centrale într-o stare prelungită de tensiune, anunțând convocarea următorului congres al deputaților de toate nivelurilor pe 9 septembrie a.c. Perioada de aproximativ trei luni de zile pare a fi suficientă pentru a înțelege cât de mult au fost impresionate autoritățile centrale de amenințarea congresului deputaților de toate nivelurile din Găgăuzia. De fapt, în cele trei luni de zile liderii Găgăuziei vor avea posibilitatea să îndeplinească condițiile lui Ilan Șor privind investițiile și construirea aeroportului internațional (Republica Moldova nu are curse aeriene interne) la Comrat – crearea unui comitet executiv al Găgăuziei din persoane fidele lui Ilan Șor și identificarea terenului pentru viitorul aeroport internațional.

Vedem că lucrurile evoluează de o manieră incitantă și spectaculoasă – un escroc condamnat la 15 ani de pușcărie, aflat sub sancțiuni internaționale a reușit să transforme fieful electoral al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, condus de Igor Dodon, în fieful electoral al Partidului Șor. Mai mult, el a reușit să consolideze deputații de toate nivelurile din Găgăuzia pentru a-și realiza visurile. Întrebarea ca se ivește este – cum vor proceda autoritățile centrale în această situație?

Anticiparea pretențiilor de către autoritățile centrale

Reprezentanții autorităților centrale nu au alte opțiuni decât să reacționeze în cadrul constituțional și legal al Republicii Moldova, în interesele statului și ale cetățenilor. În acest sens, primele declarații au fost îngrijorătoare, însă ulterior au devenit destul de calme și chiar constructive. Premierul Dorin Recean a ținut să sublinieze că nu va tolera în Guvern altă agenda decât agenda cetățenilor: „Avem o lege în ceea ce privește separatismul. Dacă vor exista elemente care vor avea altă agendă decât agenda cetățenilor, sistemul de aplicare a legii va reacționa și va pedepsi eventualele abateri de la lege”. Probabil, acest argument a fost auzit și amenințarea privind organizarea unui referendum privind viitorul Găgăuziei a fost eliminată din textul inițial al rezoluției.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a avut o atitudine mai diplomatică: „Avem o comisie parlamentară în care discutăm cât de racordate sunt legile care reglementează această regiune, cât de corect sunt ajustate la Constituția Republicii Moldova, la codurile noastre. Să vedem dacă și-au atins scopul aceste politici timp de 30 de ani. Faptul că aceste taxe sau o parte din taxe au rămas acolo, au contribuit ele cumva la integrarea acestei regiuni? Promovarea culturii, limbii, valorilor trebuie rezolvat cât mai repede și nu doar acolo, dar pe întreg teritoriu al Republicii Moldova”. Aceasta înseamnă că împuternicirile Găgăuziei, oferite prin Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei vor fi examinate cu minuțiozitate pentru a vedea în ce măsură pretențiile din rezoluția congresului deputaților de toate nivelurile din Găgăuzia se înscriu în cadrul legii menționate și a statului unitar, consfințit de Articolul 1 al Constituției Republicii Moldova.

Vorba e că preambulul legii privind statutul juridic al Găgăuziei prevede fără echivoc că statutul respectiv este o manifestare a bunăvoinței și năzuinței de a păstra bunele relații dintre popoare care s-au constituit timp de secole, iar scopul urmărit este satisfacerea necesităților naționale și păstrării identității naționale a găgăuzilor, dezvoltării lor plenare și multilaterale, prosperării limbii și culturii naționale, asigurării sinestătorniciei politice și economice. Respectiv, înainte de a înainta pretenții autorităților centrale ar fi util ca cele regionale să facă o trecere în revistă a măsurilor întreprinse pentru asigurarea înfloririi culturii naționale, a limbii vorbite și rolului acesteia în viața social-politică din Găgăuzia etc.

Problema e că cercetătorii științifici și oamenii de cultură din Găgăuzia de mult timp bat alarma că limba găgăuzilor și cultura acestora sunt marginalizate. Clarificarea acestor aspecte ar demonstra că liderii politici din Găgăuzia nu văd bârnele din proprii ochi. Mai mult, autoritățile centrale, dar și cetățenii din Republica Moldova sunt în drept să se întrebe dacă bunăvoința manifestată prin oferirea unui statut special Găgăuziei se referea și la pretinsul drept de veto al Găgăuziei privind integrarea regională a Republicii Moldova, care se manifestă prin organizarea unor referendumuri ilegale, cum a fost cel din 2 februarie 2014?

Concluzii

Este de remarcat că inventarierea cadrului legal referitor la relațiile dintre puterile centrală și regională este oportună în lumina rezoluției deputaților de toate nivelurile din Găgăuzia, dar și în condițiile când actualul guvernator al Găgăuziei, Irina Vlah, afirma că este un politician pro-rus: „Sunt un politician pro-rus și reprezint interesele poporului găgăuz, care în marea majoritate este pro-rus. Dar mă voi strădui să am o relație constructivă cu puterea de la Chișinău”. Din construcția frazei citate reiese că prioritare sunt interesele pro-rusești, iar relația constructivă cu Chișinăul este una secundară. Într-un astfel de context este curios că Irina Vlah s-a arătat nemulțumită de excluderea sa din Consiliul Superior de Securitate. De fapt, și mai curios este că ex-președintele Igor Dodon a introdus-o în componența precedentă a CSS, după ce a susținut-o în campania electorală.

La fel procedează și guvernatorul ales recent, Evghenia Guțul, când afirmă: „Partidul din care fac parte este unul, ca să spunem așa, pro-rus. Vrem să fim prieteni cu Rusia, să fim prieteni cu alte țări. (...) Am făcut deja primii pași, am fost în negocieri cu deputatul Dumei de Stat Slutsky. Am convenit ca după câștigarea alegerilor să deschidem o reprezentanță a Găgăuziei la Moscova”. Respectiv, nu este de mirare că prioritare pentru noul guvernator al Găgăuzie sunt relațiile cu autoritățile din Rusia și confruntarea cu cele din propria țară.

Nu încape îndoială că politicienii găgăuzi au tot dreptul să-și exprime atitudinea față de Rusia, problema e că autoritățile centrale ale Republicii Moldova, de asemenea, au tot dreptul să condamne, alături de ¾ din statele lumii, agresiunea rusească împotriva Ucrainei. Mai mult, autoritățile centrale au și obligația să asigure voința majorității cetățenilor țării privind integrarea europeană, să asigurare securitatea statului în față pretențiilor declarate ale conducerii Rusiei de a-și revendica teritorii pe care le consideră cadouri ale poporului rus.

De aceea, în condițiile menționate, la sugestia rezoluției deputaților de toate nivelurile din Găgăuzia, chiar este necesară o reconsiderare, a competențelor Găgăuziei oferite din bunăvoință, astfel încât interesele majorității populației țării să fie luate în considerare fără a fi subminate de tot felul de escroci și aventurieri politici politicieni, care revendică părți din teritoriul Republicii Moldova pentru a și le transforma în plaiuri de vis. Evident, procedura în cauză trebuie realizată de comun acord cu autoritățile din Găgăuzia, cu respectarea strictă a cadrului constituțional privind statul unitar, al celui legal privind atribuțiile și competențele Găgăuziei, precum și normele dreptului internațional referitoare la autonomii.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Dor de Izvor cu Maria Mocanu
Meteo Chișinău
13,85
Nori împrăștiați
Umiditate:99 %
Vint:4,12 m/s
Sat
22
Sun
23
Mon
24
Tue
24
Wed
21
Arhivă Radio Chișinău