Astfel, printr-o scrisoare oficială, Procuratura Generală solicită Legislativului să indice în baza cărui cadru normativ și substrat factologic se întemeiază constatările Parlamentului privind „eficiența sau ineficiența unei anchete penale concrete, stagnarea investigațiilor privind procesul de devalizare a sistemului bancar, lipsa de acțiuni măsurabile și progrese în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar, ineficiența colaborării internaționale cu serviciile speciale ale altor țări, inclusiv prin echipe comune de investigații și prin EUROJUST, precum și responsabilitatea pentru care, așa cum se pretinde că a constatat legislativul, îi revine conducerii Procuraturii Generale și Centrului Național Anticorupție. 

 

„Procuratura Generală roagă Parlamentul să indice materialul factologic (exceptând nota informativă prezentată de Procuratură) care a stat la baza acestor constatări și concluzii: informațiile unor instituții publice, decizii ale unor organe judiciare, concluzii ale experților, analize sau constatări ale specialiștilor, cert fiind faptul că ele lipsesc. Procuratura mai solicită ca Parlamentul să explice ce se are în vedere prin controlul parlamentar al unei anchete penale pendinte, care este temeiul legal, limitele și competențele celor două comisii parlamentare în raport cu Procuratura”, se arată în comunicatul PG. 

 

Amintim că Parlamentul a dat notă nesatisfăcătoare activității Procuraturii Generale și Centrului Național Anticorupție în ceea ce privește recuperarea mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar. Proiectul de hotărâre a fost propus de Comisia juridică, numiri și imunități, după analiza informațiilor în scris prezentate de Procuratura Generală, și a fost votat de 57 de deputați.