Cresc rapid riscurile de revoltă în Venezuela, în Rusia, până și conducătorii bogatei Arabii Saudite fac eforturi mai mari să-și păstreze legitimitatea în țară. Pentru prima dată în ultimii opt ani, guvernul se împrumută pe piețele internaționale. Totul pentru a putea întreține un aparat scump care ține populație mulțumită, cu subvenții, cu ajutoare, în definitiv, cu pomeni, după standardele Occidentului, transmite Digi24.

Problema este extrem de acută pentru multe țări. Exact regiunea care a mai experimentat un scenariu similar acum cinci ani. Scumpirea mâncării din 2010-2011 a generat o adevărată criză alimentară - s-a născut Primăvara Arabă, au fost măturate guverne și s-au inflamat războaie care fac ravagii până în ziua de azi.

Acum în aceste țări germinează încă o dată sămânța conflictului, iar petrodolarii cu care se înăbușea orice nemultumire au dispărut. Și pentru că țările acestea sunt atât de dependente de banii din țiței, pompează în neștire chiar și când e ieftin pentru a-și acoperi din necesarul financiar.

Prin venele multor economii din lume curge doar petrol.

Iran, Irak, Venezuela, Rusia și nu numai, au fost puternic lovite de înjumătățirea prețului la petrol din ultimul an. Au de-a face cu o hemoragie de bani, dar mai ales de susținere politică.

În Irak, unde Statul Islamic a rupt deja țara în două, petrolul devine încă o sursă de instabilitate. Proteste violente au erupt în această lună - oamenii au cerut guvernului să explice de ce au murit promisiunile sale, de ce pot doar spera să aibă acces la energie electrică zilnic, și în final ce s-a întâmplat cu banii care trebuiau să vină din petrol. Nivelul de trai, deși foarte jos, se deteriorează în continuare, iar în contul guvernului intră toate criticile, deși are deja de plătit mult pentru a întreține lupta împotriva Statului Islamic și pentru a întreține financiar grupurile care susțin actualul regim politic.

Ieftinirea petrolului însă le face viața grea tuturor regimurilor care și-au cumpărat legitimitatea cu petrodolari. În Nigeria, spectrul unor revolte de amploare se conturează tot mai clar.

În Venezuela guvernul riscă să intre în faliment în doar câteva luni.

În Ecuador, unde veniturile din industria petrolieră s-au înjumătățit în ultimele 12 luni, zeci de mii de demonstranți protestează în fiecare săptămână împotriva politicilor economice ale guvernului.

Pe lângă Angola, Algeria și Irak, acestea sunt țările care nu dețin rezerve valutare bogate. Sunt practic cele mai vulnerabile puncte de pe harta petrolului, cele mai incapabile să alimenteze economia cu bani dacă prețul țițeiului nu se ridică rapid. Guvernele altor țări însă au nevoie să susțină investiții mari pentru a nu fi băgate în corzi de populație și de rivalii politici.

La risc sunt Rusia, Brazilia și Iran, atrag atenția analiștii citați de New York Times. Rușii de rând deja plătesc mult mai mulți bani pentru importuri tocmai fiindcă rubla s-a depreciat masiv pe fondul ieftinirii țițeiului.

Până și Arabia Saudită are probleme să continue modul opulent de a face politică și a decis să renunțe la o parte din subvențiile oferite în anii trecuți. Practic, încet încet, contractul social dintre Casa Regală și populație se rupe.

Alte țări din Golful Persic, precum Kuweit, Oman si Bahrain se confruntă cu deficite fiscale pentru prima dată în ultimii 20 de ani.

În zona Mării Caspice, țări precum Kazakhstan, care înfloreau în anii trecuți, sunt acum afectate de valuri de concedieri în industria petrolieră, iar economiile în ansamblu au frânat puternic. Totuși impactul scăderii cotațiilor e diferit în lumea producătorilor de petrol - unele țări mai au timp de respiro, altele deja se sufocă.

Acum, pe bursa de la Londra petrolul se vinde cu circa 43 de dolari pe baril. Dacă prețul rămâne sub 45 de dolari, analiștii spun că va fi doar o chestiune de timp până vor apărea instabilități mari. Iar cum economia Chinei, al doilea cel mai mare consumator de petrol, cumpără tot mai puțin, apare și ingredientul principal din rețeta unor vremuri tumultoase, ba chiar furtunoase.