"În pofida anumitor provocări cu care UE se confruntă în prezent, este periculos să lăsăm în incertitudine țările europene care aspiră să adere la Uniunea Europeană", a declarat președintele ucrainean în discursul său la conferința Yalta European Strategy (YES) la Kiev, la care participă și vicepreședintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic.

"Abandonarea politicii ușilor deschise ar fi o greșeală", a spus el, avertizând că Rusia va profita de această situație.

Kievul a semnat deja Acordul de asociere cu UE, ceea ce îi facilitează schimburile comerciale cu blocul comunitar, spre marea nemulțumire a Moscovei, și a obținut pentru cetățenii săi un regim fără vize în majoritatea țărilor din UE.

Dincolo de aceasta, Bruxellesul se arată reticent față de aspirațiile europene ale Ucrainei, fostă republică sovietică cu peste 40 de milioane de locuitori care speră să poată depune în 2020 o cerere oficială de aderare, în pofida conflictului din estul țării și o profundă criză economică pe care se străduiește să o depășească.

În cazul în care cei 28 vor refuza Kievului orice perspectivă de aderare în cele din urmă, "aceasta va fi un semnal dat Rusiei că o revanșă este posibilă și că UE ia în considerare așa-numitele 'interese speciale' ale Rusiei în regiune", a declarat Poroșenko.

"Ucraina va continua marșul său spre intrarea deplină în UE și în NATO", a asigurat el.

Ucraina cooperează activ cu NATO fără a fi oficial candidată la aderare.

Poroșenko, un prooccidental, a venit la putere datorită mișcării proeuropene din Piața Independenței din Kiev — Maidanul — în februarie 2014, care a condus la răsturnarea predecesorului său prorus Viktor Ianukovici și la fuga acestuia în Rusia.

Protestele la Kiev au început la sfârșitul anului 2013 după refuzul — în ultima clipă — al lui Ianukovici de a semna acordul de asociere cu UE.

Deseori văzut ca un preludiu al unei eventuale aderări, acest acord a fost încheiat în 2014 de Poroșenko și tocmai a intrat în vigoare la 1 septembrie.