Potrivit raportul, refugiații se confruntă cu provocări majore pe piața muncii. Barierele lingvistice, în special necunoașterea limbii române, reprezintă un obstacol semnificativ în căutarea unui loc de muncă.

25% dintre refugiații intervievați sunt angajați la etapa actuală, iar alți 23% caută activ oportunități de angajare. În special, există o predilecție pentru programe flexibile de muncă, precum și pentru opțiunile de muncă part-time și la distanță.

Aproximativ 64% dintre companiile din Republica Moldova sunt deschise pentru angajarea persoanelor refugiate, o rată de receptivitate mai mare, de 71%, fiind remarcată în municipiul Chișinău.

Studiul oferă și recomandări valoroase pentru îmbunătățirea integrării refugiaților pe piața muncii din R. Moldova, printre care: sporirea accesului la informații, oferirea de consiliere juridică pentru angajatori și dezvoltarea unor programe de formare profesională.

Alexei Buzu, ministrul muncii și protecției sociale: „Integrarea în societate a refugiaților, inclusiv sporirea ratei de ocupare în rândul acestei categorii de persoane, este un obiectiv prioritar al Ministerului Muncii ș Protecției Sociale, iar datele prezentate astăzi vor servi drept suport pentru planificarea acțiunilor care vor asigura atingerea acestui scop.”

Începând cu 1 martie 2023, persoanele refugiate, care aleg să rămână în Republica Moldova, au dreptul să solicite protecție temporară. Beneficiarii de protecție temporară au acces la măsuri și servicii de asistență socială, finanțate de organizații internaționale și, de asemenea, beneficiază de mai multe drepturi, printre care accesul la studii și educație, încadrarea în câmpul muncii fără necesitatea de a obține permisul de ședere provizorie în scop de muncă, accesul la asistență medicală primară și de urgență ș.a.