Mai exact, cercetătorii au detectat mai mulți quasari - uriașe discuri de praf și gaze cosmice superfierbinți care au în centru găuri negre supermasive. În ceea ce le privește, găurile negre nu emit radiații sau energie (cu excepția radiației Hawking) așa că nu pot fi observate direct, ci doar prin intermediul interacțiunii cu materia din jur. Quasarii observați și găurile lor negre centrale se află la 13 miliarde de ani lumină de Terra, ceea ce înseamnă că astronomii au observat niște obiecte cosmice, așa cum erau ele, la doar aproximativ 800 de milioane de ani după nașterea Universului.

Înainte de această descoperire, realizată prin intermediul telescopului nipon Subaru, în această regiune a Universului erau detectate doar 17 găuri negre supermasive.

Quasarii sunt cele mai strălucitoare obiecte din Univers și se formează doar în jurul găurilor negre cu masa de milioane de ori mai mare decât a Soarelui. Cel mai îndepărtat quasar descoperit vreodată a fost detectat după lumina pe care a emis-o la doar 690 de milioane de ani după Big Bang. Dintre cei 83 de quasari nou descoperiți, cel mai îndepărtat se află la 13,05 miliarde de ani lumină. Astfel, acești fotoni și-au început drumul spre lentila telescopului pe când Universul nu împlinise încă 1 miliard de ani.

Cercetătorii, coordonați de astronomul Yoshiki Matsuoka, de la Universitatea Ehime din Japonia, au folosit un instrument special, un aparat de fotografiat denumit Hyper Suprime-Cam, ce a fost montat pe telescopul Subaru, aflat pe vulcanul Mauna Kea din Hawaii. Această cameră are un uriaș câmp vizual și a fost folosită pentru a observa întregul cer timp de 5 ani.

Noua descoperire sugerează că în fiecare cub de spațiu cu latura de 1 miliard de ani lumină din Univers se află cel puțin o gaură neagră supermasivă și un quasar asociat.

Această descoperire este importantă pentru că ne deschide o fereastră spre începuturile Universului, după tranziția acestuia de la o supă fierbinte de plasmă, în care se aflau particule subatomice amestecate, la o structură mai ordonată și mai rece. La început, Universul a rămas vreme de câteva sute de milioane de ani în întuneric complet, până la formarea primelor stele. Cel mai vechi semn vizibil al Universului datează de acum 13,6 miliarde de ani.

La puțin timp după formarea primelor stele, hidrogenul gazos din Univers, cel mai simplu și mai răspândit element din cosmos, a trecut printr-o perioadă de reionizare, când ceva cu foarte multă energie a descompus atomii înapoi în particulele constituente, protoni și electroni. Oamenii de știință nu cunosc cu exactitate care a fost această sursă colosală de energie, iar quasarii se numără printre "suspecții de serviciu". Echipa condusă de Matsuoka a ajuns la concluzia că în acea perioadă nu existau suficient de mulți quasari pentru a declanșa procesul de reionizare a hidrogenului. Ei susțin că această funcție ar fi fost asigurată de primele galaxii care s-au născut atunci.