Potrivit analiștilor de la Chișinău, miza scrutinului este enormă, ținând cont de faptul că opțiunile electoratului sunt împărțite între adepții partidelor pro-europene și susținătorii formațiunilor care doresc relații mai strânse cu Rusia. Situația dinaintea alegerilor s-a tensionat săptămâna aceasta după ce partidul pro-rus Patria a fost exclus din cursa electorală pentru că ar fi fost finanțat contrar legii din afara țării, mai exact din Rusia. 

Miza alegerilor parlamentare din Republica Moldova este mai mult ca oricând una extrem de mare întrucât rezultatul votului de duminică poate aduce schimbări majore în politica externă a țării. În tabăra partidelor proeuropene, Partidul Liberal-Democrat, Partidul Democrat și Partidul Liberal văd viitorul Republicii Moldova în continuarea și aprofundarea relațiilor cu Uniunea Europeană.

Pe de altă parte, în lagărul euroscepticilor și al pro-rușilor, Partidul Comuniștilor și-a mai nuanțat mesajul, arătând că nu va denunța Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, așa precum solicită de exemplu Partidul Socialiștilor, dar va insista pe renegocierea unor prevederi ale acestuia. O altă formațiune cu legături la Moscova este Partidul Patria care a fost exclus din cursă prin decizia Curții de Apel Chișinău pentru că ar fi fost finanțat pe peste hotare ceea ce contravine legislației. Partidul a atacat decizia la Curtea Supremă de Justiție, recursul urmând a se examina mâine.

Analistul Arcadie Barbăroșie susține că intenția de a exclude acest partid din cursă este principalul eveniment al acestei campanii, care în opinia sa este una mai mult geopolitică decât politică.

La începutul săptămânii, președintele Nicolae Timofti a adresat un mesaj cetățenilor Republicii Moldova, pe fundalul intensificării acțiunilor unor forțe politice care, potrivit șefului statului, încearcă să devieze țara de la cursul firesc de europenizare a societății.

Totodată, Nicolae Timofti s-a referit și la Ucraina, unde s-a instaurat o majoritate clară pro-europeană și a îndemnat cetățenii să urmeze acest exemplu pentru ca Republica Moldova să nu se pomenească izolată între doi vecini pro-europeni – România și Ucraina.

Potrivit legislației, cei 101 membri ai Parlamentului sunt aleși în baza sistemului proporțional pe liste de partid. Pragul de acces în Parlament este de 6% pentru partide, de 9 la sută pentru blocurile formate din două partide și de 12%, pentru cele din trei și mai multe partide.

Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale, în registrul de stat au fost incluse 3 milioane 226 de mii de persoane cu drept de vot, iar pentru alegeri au fost tipărite 3 milioane 115 mii de buletine de vot. Votul în diaspora se va desfășura în cadrul celor 105 secții de votare deschise, dintre care 25 în Italia. În România sunt deschise 11 secții de votare, cu patru mai multe decât la alegerile parlamentare din 2010. Câte 2 secții de votare au fost deschise la București și Iași, câte una la Constanța, Brașov, Timișoara, Galați, Cluj Napoca, Suceava și Bacău.