Majoritatea sunt persoane provenind din spațiul ex-sovietic care după destrămarea URSS nu au reușit să obțină cetățenia Republicii Moldova și nici pe cea a fostelor țări sovietice de unde au sosit aici. Există însă și originari din alte state. Printre apatrizi, deși este vorba de mai puține cazuri, sunt și persoane ale căror țări au renunțat, pur și simplu, la ei, din diverse motive, și le-au retras cetățenia.

Djongue Mikpokoi, fost cetățean al Republicii Togoleze situată în Africa de Vest, lucrează la Centrul de Caritate pentru Refugiați din Chișinău, unde spune că îi poate ajuta pe cei care au trecut prin situații dificile, la fel ca și el. A ajuns la Chișinău în 1986, încă în perioada sovietică, pentru a-și face studiile. După destrămarea URSS, s-a pomenit cu actele de identitate expirate și cu un refuz din partea autorităților togoleze de a le reperfecta. Astfel, a devenit apatrid, iar acum câțiva ani, fostul togolez a primit cetățenia  Republicii Moldova.

”Îmi pare rău că țara în care m-am născut a renunțat la mine, pentru că nu mi-au prelungit valabilitatea actelor, deși am trimis nenumărate scrisori și cereri. Și nu mi-au dat nicio explicație”,  a declarat Djongue Mikpokoi.

Deși oficial în Republica Moldova sunt înregistrați 2 036 de apatrizi ce dețin un act de identitate care le confirmă acest statut, ultimul recensământ arată că numărul celor care nu au cetățenia niciunui stat ar fi de aproximativ 5 000. Cei mai mulți provin din țările fostei Uniuni Sovietice, a menționat reprezentatul Biroului de Migrație și Azil, Iulian Popov.

”Sunt din Ucraina, Rusia, Belarus, Kazahstan, Uzbekistan…99 la sută sunt persoane din fosta URSS. Majoritatea au trăit aici sau trăiesc de o perioadă îndelungată și au nimerit într-o situație de apatridie” a declarat Iulian Popov.

Republica Moldova a reușit să evite ca în situație de apatridie să nimerească peste 200 de mii de persoane care dețineau pașapoarte sovietice, când a decis documentarea lor gratuită, a remarcat șeful Biroului Național al Agenției Națiunilor Unite pentru Refugiați, Traian Țurcanu.

”Au fost documentate corespunzător cu acte de identitate naționale și au devenit cetățeni cu acte în regulă. Această campanie a devenit una dintre cele mai ample campanii în Europa secolului în care trăim”, a declarat Traian Țurcanu.

Apatrizii cu statut recunoscut au aceleași drepturi ca și cetățenii statului unde locuiesc, în afara de drepturile politice și militare. O lacună în legislația Republicii Moldova nu le permite celor care solicită acest statut să muncească și să învețe în perioada de la depunerea cererii până la luarea unei decizii de către autorități. Reprezentanții Biroului de Migrație și Azil au elaborat un proiect de modificare a legislației în acest sens.

Republica Moldova a ratificat în 2012 cele două Convenții europene cu privire la refugiați, astfel încât, de atunci procedura de acordare a statutului de apatrid a trecut de la Întreprinderea de Stat Registru, la Biroul de Migrație și Azil. Procesul durează până la jumătate de an, afirmă autoritățile, iar statutul de apatrid se oferă pe termen nelimitat și nu mai este valabil în cazul obținerii unei cetățenii.