O să fie și mai cald, odată cu încălzirea Arcticii, dar lucrurile sunt totuși complexe, nu există o proporționalitate între perturbație și efect, pentru că avem de-a face cu procese neliniare. În sistem, se redistribuie căldura și cantitatea de vapori de apă și atunci avem inclusiv aceste fenomene aparent paradoxale - valuri de căldură foarte mari în Canada și inundații catastrofale în Europa, a explicat Roxana Bojariu într-o intervenție la Digi24.

Mercur „eliberat” de ghețarii care se topesc

Un studiu nou arată, pe de altă parte, că ghețarii care se topesc în Groenlanda eliberează în atmosferă o cantitate uriașă de mercur, care ajunge în tot ecosistemul. Cercetătorii au descoperit în trei râuri glaciare și trei fiorduri concentrații record de mercur, cele mai mari din istorie, comparabile doar cu ceea ce se găsește pe căile navigabile poluate din China. Or, despre această țară se știe că produce aproximativ o treime din poluarea cu mercur din lume. Iar expunerea la mercur afectează sănătatea mentală și schimbă inclusiv personalitatea și întreaga viață.

„Studiul din Nature Geoscience a arătat că de fapt, sursa de mercur se află în învelișul de gheață. E vorba mai ales de zona din sud-vestul Groenlandei. E legată de roci care conțin o cantitate destul de mare de mercur și, evident, este vorba de un întreg complex acolo. Dacă se topește acest înveliș de gheață, din păcate, o mare cantitate de mercur este eliberată și influențează ecosistemele, lanțurile trofice, practic, toate viețuitoarele sunt într-un fel afectate. Se transmite acest mercur prin ape din care peștii se hrănesc cu fitoplancton, noi ne hrănim cu peștii și este o reacție în lanț. Probabil că deja mercurul afectează peștii, într-o măsură mai mare sau mai mică. Acest mercur este o otravă și vedem astfel încă un efect surprinzător al încălzirii globale, pentru că acolo, topirea învelișului de gheață se produce din cauza încălzirii globale și se accelerează din cauza încălzirii globale” subliniază Roxana Bojariu – cercetator climatolog.

Agenți patogeni readuși la viață din permafrostul topit

„Trebuie să ne așteptăm ca încălzirea globală să aibă efecte care uneori nu sunt cuantificabile la prima vedere, abia după studii vedem că este un efect al încălzirii globale, așa cum, de pildă, topirea permafrostului are, iarăși, efecte surprinzătoare - dincolo de cele legate de accelerarea încălzirii globale, prin eliberarea de etan și dixod de carbon, acel permafrost conține, de exemplu, agenți patogeni care sunt inactivați, dar odată topită gheața, ei pot fi activați”, a arătat Roxana Bojariu într-o intervenție la Digi24.

Dacă vorbim de alte efecte, sunt efecte care au loc de exemplu în solurile din Arctica. Acolo, dacă peste vară am avut incendii de vegetație, aceste incendii, în anumite tipuri de soluri, pot să rămână și să mocnească și să reizbucnească în primăvara următoare cu efecte și mai distrugătoare.

Incendii în Arctica

Arctica se încălzește mult mai rapid și datorită condițiilor locale.

În urmă cu 125.000 de ani, Arctica era o zonă verde, luxuriantă. Acum, observațiile satelitare au arătat că o parte din Arctica „se înverzește” din nou, devine mult mai verde datorită creșterii vegetației în mai mare măsură.

Pe de altă parte, există și alte procese prin care avem de-a face cu secetă - incendii de vegetație s-au semnalat în unele zone din Arctica - pentru că avem și limitări legate de rezerva de apă din sol, temperaturile cresc și nu peste tot rezerva de apă face față, a explicat Roxana Bojariu.