Mihai Mogîldea crede că unii alegătorii ai lui Renato Usatîi o pot susține pe Maia Sandu pentru că sunt dezamăgiți de rezultatele atinse de Igor Dodon în patru ani de mandat sau au avut anumite așteptări față de Igor Dodon, dar aceste așteptări nu au fost îndreptățite. În  2016, Renato Usatîi și-a anunțat susținerea pentru Igor Dodon, susținătorii acestuia l-au votat atunci pe Igor Dodon, campania actuală a fost însă anti-Dodon și se așteaptă ca unii votanți de-ai lui Usatîi să migreze spre Maia Sandu, ca un vot de protest împotriva lui Igor Dodon, nu neapărat ca unul pentru susținerea Maiei Sandu. Acești votanți ar dori să vadă pe altcineva în fruntea țării decât Igor Dodon.

Și unii candidați de dreapta și-au exprimat susținerea pentru Maia Sandu după primul tur al alegerilor, gest așteptat și care corespunde cu viziunile acelor candidați. Mihai Mogîldea crede că este un gest de maturitate a acestor candidați pentru că platforma pe care ei și-au construit-o în campania electorală a fost una anti-președintele Igor Dodon. Respectiv, era normal ca, într-un eventual tur doi, ei să-și exprime susținerea pentru Maia Sandu. Totuși, trebuie de luat în considerare faptul că susținerea pentru candidații de dreapta este extrem de mică: circa 8% împreună. Această susținere îi va crește șansele Maiei Sandu de la victorie în turul doi, dar nu va fi decizională, spune expertul.

În altă ordine de idei, Mihai Mogîldea a remarcat că rezultatele alegerilor din 1 noiembrie, primul tur, au coincis în mare parte cu sondajele organizate înaintea scrutinului. Lucrul care a fost puțin previzibil este prezența masivă a votanților din diasporă la acest scrutin și aceasta trebuie să bucure, pentru că există un interes major din partea diasporei din Republica Moldova. În același timp, obligă autoritățile electorale să acorde o atenție specială asupra organizării turului doi de alegeri în diasporă, dar și a viitoarelor alegeri înafara țării.

Mihai Mogîldea spune că s-a observat o schimbare și în ceea ce ține de organizarea alegerilor pentru votanții din regiunea transnistreană. Amploarea transportării organizate a acestora la urne a scăzut comparativ cu ultimele alegeri parlamentare. Iar motivul este decizia CEC prin care s-a interzis, în ziua alegerilor, deplasarea autovehiculelor a căror capacitate este mai mare de opt locuri. În opinia sa, poliția trebuie să documenteze încălcările care s-au admis și să le expedieze la Procuratură. „Pentru că ceea ce se întâmplă la fiecare scrutin parlamentar, în localitățile din Zona de Securitate, nu trebuie să fie perceput doar ca un fenomen al transportării organizate, dar și ca pe un fenomen de corupere a alegătorilor”. Prin transportarea organizată a alegătorilor la urne și achitarea unor sume de bani pentru votarea unui anumit candidat, are loc coruperea electorală, care este pasibilă de răspundere contravențională și penală, spune  Mihai Mogîldea. Potrivit lui, este foarte important ca Poliția și Procuratura să anunțe public care au fost pedepsele aplicate pentru astfel de încălcări.

Mihai Mogîldea, lider de echipă în cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, are așteptări că rata de participare la vot în turul al doilea va fi mai mare. Experiențele scrutinelor anterioare arată că în cel de-al doilea tur crește participarea votanților cu viziuni pro-europene și crește interesul acestora pentru a susține un candidat pro-european sau pentru a-și exprima un vot de protest pentru contracandidat. „Eu mă aștept, personal, să avem o rată de participare de 50%. Să avem un număr mai mare de votanți în diasporă, care cred că va depăși cifra de 200 de mii și va fi o rată de participare fără precedent pentru țara noastră. În urma acestei mobilizări active, vom avea o claritate sau poate o reprezentativitate mai mare în materie electorală, lucru care, cu siguranță, este de aștepta și este un pilon important ale democrației în țara noastră”, a spus Mihai Mogîldea.

La alegerile prezidențiale din 1 noiembrie, primul tur, Maia Sandu a obținut 36,16% voturi  și Igor Dodon 32,61%.