Potrivit sursei citate, majorarea salariului minim pe țară, modificarea cuantumului salariului minim garantat în sectorul real, îmbunătățirea situației în domeniul securității și sănătății în muncă, impulsionarea activității Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective, crearea mecanismelor extrajudiciare de soluționare a litigiilor individuale de muncă  sunt doar câteva dintre solicitările instituției.

Propunerile respective au fost discutate în cadrul Consultărilor publice privind proiectul Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 în domeniul în domeniul muncii și protecției sociale, care s-au desfășurat în data de 7 septembrie, cu participarea conducerii Ministerului Muncii și Protecției Sociale, reprezentanților sindicatelor și a patronatului, reprezentanți ai societății civile și a unor organizații internaționale de profil.

În cadrul discuțiilor, reprezentanții Confederației au salutat faptul că s-a stabilit pensia de două mii de lei, dar au remarcat problema legată de faptul că nivelul salariului minim nu a fost modificat tocmai din anul 2014, salariul minim pe țară având un cuantum de doar 1.000 lei, respectiv, pensia minimă fiind de două ori mai mare decât salariul minim.

Sindicaliștii au subliniat că este necesar de a majora valorile minime în domeniul salarizării, astfel încât fiecare persoane să-și câștige pensia singur. Totodată, sindicaliștii au reiterat poziția comună a CNSM și a Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova cu privire la stabilirea cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real în mărime de 3.100 de lei.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spătari, a declarat că problema salariului minim este complexă, de acest indicator de referință fiind legate mai multe categorii de plăți sociale. Ministrul a spus că salariul minim trebui revizuit, dar trebuie luate în considerare implicațiile pe care le va avea asupra sistemului bugetar. “Nu putem impune mediul de afaceri să plătească un salariu minim bunăoară de 4.000 mii lei, dacă statul nu poate plăti un asemenea salariu. Părerea noastră este că trebuie să existe un singur mecanism cu privire la salariul minim pe țară, acesta fiind unul din obiectivele noastre pe termen scurt”.

Sindicaliștii au pledat, de asemenea, pentru sporirea capacităților Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective în ceea ce privește examinarea și avizarea proiectelor de acte normative din domeniul muncii, prin convocarea ședințelor acesteia conform prevederilor legislației, potrivit cărora această platformă trebuie să se întrunească nu mai rar decât o dată pe lună.

O altă chestiune la care s-au referit sindicaliștii vizează timpul de muncă. În acest sens, s-a propus modificarea Codului muncii al Republicii Moldova nr. 154/2003 în vederea perfecționării prevederilor referitoare la regimul flexibil al timpului de muncă.

Un alt subiect abordat de sindicaliști a fost legat de intenția autorităților de a perfecționa legislația națională prin prisma ajustării concediului de paternitate și a concediului de îngrijire a copilului din perspectiva flexibilității de utilizare. Sindicaliștii consideră că acest fapt nu este necesar deoarece o eventuală divizare a concediului paternal în părți ar veni în contradicție cu scopul acestuia – asigurarea participării efective a tatălui la îngrijirea copilului nou-născut.

În domeniul combaterii fenomenului ”muncii la negru”, sindicaliștii au propus elaborarea planului de acțiuni al Strategii naționale de combatere a fenomenului ”muncii la negru” și a ”muncii  la gri” și de achitare a salariilor ”în plic””. În cadrul acestui Plan de acțiuni urmează să se regăsească și acțiunea pentru implementarea Strategiei – crearea echipelor multidisciplinare de control în scopul combaterii fenomenului ”muncii la negru” și a ”muncii la gri” și de achitare a salariilor ”în plic”.

De asemenea, sindicaliștii au menționat că în urma reformei în domeniul inspecției de stat a muncii, demarată în anii trecuți, situația în domeniul securității și sănătății în muncă s-a înrăutățit substanțial, atât în domeniul public, cât și în cel privat. Pentru a îmbunătăți situația, Confederația a propus modificarea Legii securității și sănătății în muncă cu introducerea obligativității angajatorului de a constitui, organiza și de a finanța activitatea Comitetului pentru securitate și sănătate în muncă.

Propunerile și obiecțiile Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova la Planul de acțiuni a Guvernului pentru anii 2021-2022 în domeniul muncii și protecției sociale pot fi accesate aici.

Alte subiecte abordate de participanții la consultările publice s-au referit la implementarea politicilor de creștere a calității resurselor umane, prin promovarea formării profesionale la locul de muncă, dezvoltarea și punerea în aplicare a strategiilor de învățare de-a lungul vieții, stimularea creării de locuri de muncă decente la sate, eficientizarea proceselor de facilitare a angajării în câmpul muncii a șomerilor, a tinerilor, persoanelor cu dizabilități, susținerea lucrătorilor migranți reveniți din străinătate.

Consultările publice privind proiectul Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022    au loc în contextul inițiativei Cancelariei de Stat de a organiza în comun cu ministerele și alte autorități administrative centrale, în perioada 3 -10 septembrie, 17 consultări publice a politicilor și acțiunilor de reformă care se vor regăsi în Plan.