Pe 18 septembrie se împlinesc o sută de ani de la nașterea Reginei Ana

  • 18 Septembrie 2023 13:16
Pe 18 septembrie se împlinesc o sută de ani de la nașterea Reginei Ana

Astăzi, 18 septembrie, se împlinesc o sută de ani de la nașterea Reginei Ana, născută Alteța Sa Regală Principesa Ana de Bourbon-Parma. Ne gândim cu admirație, afecțiune și respect la regină și rememorăm, aici, 92 de aspecte relevante ale vieții sale, care a numărat 92 de ani, transmite Familia Regală a României pe pagina sa de Facebook.

Regina Ana s-a născut la 18 septembrie 1923 la Paris, în al XVI-lea Arondisment, ca Principesă de Bourbon.
 
Părinții Reginei Ana au fost Principele René de Bourbon-Parma și Principesa Margareta a Danemarcei, iar bunicii ei au fost Principele Valdemar al Danemarcei, Principesa Marie de Orléans, Ducele Robert I de Parma și Infanta Maria Antonia a Portugaliei.
 
Regina Ana are printre strămoși atât Familia Regală de Bourbon, cât și Familia Regală de Orléans, aflate într-o acerbă rivalitate istorică.
 
Regina Ana este nepoata (de frate) a Împărătesei Zitta a Austriei, strănepoata Regelui Cristian al IX-lea al Danemarcei, strănepoata Regelui Miguel I al Portugaliei, stră-stră-strănepoata Regelui Ludovic Filip al Franței și descendentă din Regele Filip al V-lea al Spaniei.
 
Regina a primit șase prenume la botez, pentru a fi mulțumite toate mătușile regale: Anne, Antoinette, Francoise, Charlotte, Zita, Marguerite.
 
Numele de alint al Principesei Ana, folosit în familie, a fost, de-a lungul întregii vieți, Nane (în engleză Nan).
 
Prima guvernantă a Principesei Ana s-a numit Madame Boutellier, o învățătoare din Italia, orașul Viareggio, unde principesa a locuit cu părinții ei în perioada crizei financiare.
 
Încă din fragedă copilărie, Regina Ana a iubit mersul pe bicicletă și pescuitul.
 
La vârsta de 12 ani, Principesa Ana a urmat la Paris, cu mare plăcere, cursuri de scrimă.
 
De la 16 la 18 ani (1939-1941), Regina Ana a urmat o școală de Arte Frumoase la New York și, în paralel, a lucrat ca vânzătoare la magazinul universal Macy’s, pentru a-și câștiga existența.
 
Regina a urmat la New York în anii 1941 și 1942 cursurile Parson Schol of Art, unde a studiat știința promovării comerciale. A terminat cursurile (care aveau durata de trei ani) în mai puțin de doi ani.
 
La New York, Regina a lucrat apoi ca vânzătoare la magazinul universal Bloomingdale’s, pentru a-și completa veniturile.
 
La 19 ani, Principesa Ana a cerut permisiunea mamei sale să se înroleze în războiul antinazist. Mama și-a dat acordul. Tatăl Anei, Principele René, și frații ei, Principii Jacques, Michel și André, erau deja înrolați și luptau în diverse unități militare franceze. Ana a mers pe frontul african, apoi european și în fine german, în cadrul Armatei Franceze.
 
În 1943, Principesa Ana s-a înrolat în Forțele Franceze Libere, a traversat Atlanticul în luna septembrie și a făcut studii de infirmieră la Casablanca, apoi la Rabat, în Maroc.
 
Fratele Reginei, Principele Michel, a luptat atât pe frontul occidental în Forțele Franceze Libere și în Indochina, de partea armatei franceze. În Indochina a fost capturat de forțele locale, de unde a scăpat cu prețul unor mari sacrificii personale.
 
Regele Mihai s-a îndrăgostit de Principesa Ana cu mult înainte de a o cunoaște personal. În timpul războiului, în România cinematografele prezentau, înainte de film, scurte reportaje de știri, cea mai mare parte de pe front. Regele Mihai, în sala de cinema a Palatului Regal, a văzut într-un reportaj de război din Maroc (1943), câteva secunde cu chipul Principesei Ana de Bourbon Parma, care lucra ca infirmieră pe front. A cerut operatorului să decupeze fotogramele filmului și să le transforme în mici fotografii, pe care le-a păstrat apoi, în mare discreție.
 
Reginei Ana i-au plăcut întotdeauna Jeep-urile, pe care le-a cunoscut îndeaproape ca ofițer de legătură al Armatei Franceze Libere. Ulterior, Regele Mihai i-a dăruit două asemenea vehicule, cu care Regina a participat la numeroase competiții, raliuri și expediții automobilistice.
 
Principesa Ana a fost încartiruită, spre sfârșitul războiului, la castelul familiei de Hohenzollern din Sigmaringen, înainte de a-l cunoaște încă pe Regele Mihai.
 
La 22 de ani, în vara anului 1945, Regina Ana s-a întors la viața civilă, decorată cu Crucea de Război a Republicii Franceze și avansată la gradul de locotenent în Armata Franței.
 
Indiferența Reginei Ana la adresa modei și ținutelor vestimentare a fost moștenită de la mama sa, care obișnuia să spună “Eu nu mă îmbrac, eu mă acopăr”.
 
Căsuța din Danemarca a mamei Reginei Ana, unde aceasta și-a petrecut o parte din viață, se numea Brødrejøj, adică “dealul fraților”, și se găsește și astăzi în orășelul Gentofte, lângă Copenhaga.
 
Principesa Ana l-a cunoscut pe Regele Mihai la nunta Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii cu Ducele de Edinburgh, care a avut loc la 20 noiembrie 1947, la Londra.
 
Principesa Ana avea numai 24 de ani când viitorul ei soț, Regele Mihai I, a fost forțat să abdice. Împreună, ei au ales să înfrunte greutățile unui exil care a durat cinci decenii.
 
Nunta Principesei Ana de Bourbon-Parma cu Regele Mihai I al României a avut loc în exil, la Atena, în ziua de 10 iunie 1948. Datorită excomunicării viitoarei regine din Biserica Catolică, niciuna dintre rudele sale catolice nu a luat parte la căsătorie.
 
Regina Ana a fost căsătorită cu Regele Mihai I al României timp de 68 de ani.
 
Regina Ana a avut împreună cu Regele Mihai cinci fiice, Majestatea Sa Margareta și Principesele Elena, Irina, Sofia și Maria.
 
Prima locuință stabilă a cuplului regal a fost o căsuță în suburbia “La Conversion” a orașului Lausanne, din Elveția.
 
La 26 martie 1949 s-a născut Margareta a României, fiica mai mare a Reginei Ana. Destinul a făcut ca în aceeași zi (26 martie), în anul 1881, să fi fost ziua când România a fost proclamată Regat.
 
Numele primei născute, Margareta, vine de la mama Reginei Ana, Principesa Margareta a Danemarcei. De atfel, unul dintre numele de botez ale reginei a fost și Margareta. Astfel au existat trei generații regale cu același nume.
 
Cuplul Regal s-a mutat în Anglia între 1950 și 1956, doi ani în satul Bramshill, comitatul Berkshire, iar restul perioadei în satul Ayot Saint Lawrence, comitatul Hertfordshire.
 
La 15 noiembrie 1950 s-a născut la Lausanne a doua fiică a Regelui Mihai și Reginei Ana, Principesa Elena. Principesa a fost botezată cu numele bunicii sale paterne, Regina-mamă Elena a României.
 
La 28 februarie 1953 s-a născut a treia fiică a Reginei Ana, Irina.
 
Regina Ana a lucrat ca tâmplar, într-un atelier improvizat acasă, în timpul exilului din Anglia, pentru a nu cheltui bani cu achiziționarea de mobilă. A vândut, duminica, la târg, unele dintre piesele de lemn executate de ea.
 
Regina Ana a văzut, în anii petrecuți în Anglia, de mai multe ori, fantome, în cele două reședințe în care a locuit.
 
Începând cu anul 1956, și până în 1976, Regele și Regina au locuit în satul Versoix, pe malul lacului Leman, în Elveția, în “Vila Fantasia”.
 
Doctorul mamoș care a asistat la nașterea Principesei Sofia, în Grecia, la 29 octombrie 1957, a fost fiul doctorului mamoș din Sinaia al Regelui Mihai. Principesa Sofia s-a născut în aceeași zi (29 octombrie) cu Regina Maria a României (29 octombrie 1875).
 
Când, la Villa Fantasia, Regele Mihai a avut nevoie de un mic spațiu pentru atelierul său auto, Regina Ana a construit cu mâna ei o magazie din lemn.
 
La Versoix, Regina Ana a ajutat adesea pe Regele Mihai la atelierul auto, secondându-l în procesul de reparare și restaurare a Jeep-urilor.
 
Unul dintre Jeep-urile istorice, restaurate de Regele Mihai, aparține Reginei Ana, fiind cadou personal din partea soțului său.
 
La 13 iulie 1964 s-a născut, în exil la Copenhaga, Principesa Maria, a cincea și ultima fiică a Reginei Ana. Principesa Maria își trage numele atât de la Regina Maria, cât și de la Marie de Orleans, bunica maternă a Reginei Ana.
 
De fiecare dată când cuplul regal s-au mutat în casă nouă, prima piesă ascultată a fost Poema Română, de George Enescu, un fel de binecuvântare muzicală a casei.
 
Între 1976 și 2004, Regele și Regina au locuit în Vila Serena din satul Versoix, actualmente dispărută. Aceasta este adresa cunoscută de majoritatea românilor veniți în vizită la Rege, și locul înregistrării celor mai importante interviuri acordate televiziunii după 1989.
 
Regina Ana lasă în urmă cinci nepoți, pe Nicolae Medforth Mills și pe Michael Kreuger.
 
Regina Ana lasă în urmă trei nepoate, pe Elisabeta Karina Medforth-Mills, pe Angelica Margareta Kreuger și pe Elisabeta Maria Biarneix.
 
Regina a fost o fire sportivă. Între sporturile practicate s-au numărat scrima, echitația, ciclismul, gimnastica și înotul.
 
Singura perioadă, în cei 68 de ani de căsătorie, în care Regina Ana a stat despărțită de mai multe ori câteva săptămâni de Regele Mihai, a fost în cei nouă ani în care regele a lucrat ca broker autorizat la Bursa din New York.
 
Nunta de Argint a Regelui Mihai I și Reginei Ana a fost sărbătorită la 10 iunie 1973 în Germania, la Castelul Salem, invitați de Familia Mare-Ducală de Baden, care a găzduit celebrarea. Au fost prezente multe dintre Familiile Regale europene, înrudite.
 
Regina Ana a fost pasionată de vânătoare și a mers, cot la cot cu verii săi la vânătorile regale din Luxemburg, Germania ori Belgia, obținând trofee personale remarcabile.
 
Regina era cea care înregistra mesajele Regelui pentru țară, transmise prin intermediul Radio Europa Liberă. Era mereu un moment de mister și fascinație pentru Principese.
 
În 1960, Regele Mihai și Regina Ana au scris împreună o piesă de teatru numită Alegerea (The Choice, în original), despre lupta dintre sistemele capitalist și comunist și rolul credinței în salvarea omului. Până în prezent, piesa nu s-a jucat niciodată în România. Ea a fost însă publicată în mai multe volume, în românește.
 
Regele și Regina și-au reînnoit jurămintele conjugale la Monaco, în anul 1966, în cadrul unei ceremonii religioase catolice. Acela a fost momentul în care Regina Ana a fost reprimită în sânul Bisericii Catolice, căreia i-a aparținut întreaga viață.
 
Regina i-a cunoscut pe Eugene Ionesco și pe Emil Cioran. S-a întâmplat în 1990, la Paris.
 
Regina Ana nu și-a putut vedea țara decât după 42 de ani de exil.
 
În 1992, la 44 de ani după ultimul Paște petrecut în România, regele, însoțit de regină, a reînnodat această tradiție a Coroanei Române, la Mânăstirea Putna.
 
Între anii 1992-1997, Regina Ana a vizitat (fără rege) aproape toate marile orașe ale României, zeci de comune și sate, instituții culturale și de binefacere, mânăstiri. Însă cel mai bine s-a simțit în sate, unde a considerat că găsește spiritul autentic românesc.
 
Exilul cuplului regal Mihai I și Ana a durat aproape cinci decenii, din ianuarie 1948 până în februarie 1997.
 
Țările în care Regina Ana a locuit în timpul vieții, în afară de Franța și România, au fost SUA (în timpul războiului și ulterior, alături de Rege), Italia, Marea Britanie, Danemarca și Elveția.
 
La 21 septembrie 1996 a avut loc căsătoria fiicei mai mari a Reginei, Custodele Coroanei Margareta, cu Principele Radu.
 
Începând cu anul 1996 și până la sfârșitul vieții, Regina Ana și Regele Mihai au avut alături, în Elveția, măicuțe trimise de Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, de Mitropolitul Banatului și de Mitropolitul român ortodox al Europei Occidentale, ca ajutor și sprijin spiritual.
 
Există în limba română două cărți despre Regina Ana, ambele scrise de Alteța Sa Regală Principele Radu: Un război, un exil, o viață, apărută la Editura Humanitas în mai multe ediții, începând din anul 2000, și “Ana.
 
Portretul Reginei”, apărută la Curtea Veche în anul 2013.
 
La 50 de ani de când s-au cunoscut, la Londra, regele și regina au participat împreună la Nunta de Aur a Reginei Elisabeta a II-a, în noiembrie 1997. Atunci, ei au locuit la Palatul Buckingham.
 
Nunta de Aur a Regelui Mihai I și Reginei Ana a fost sărbătorită în Franța, în Departamentul Vendée, invitați fiind de prieteni francezi, care au găzduit celebrarea. Au fost prezenți Principesa Moștenitoare Margareta, Principele Radu și Principesa Elena.
 
Regina Ana, ca și Regele Mihai, a mâncat mereu la prânz un singur fel, iar masa a durat 20-30 de minute. Cina lor a început mereu la ora 18.30, a cuprins 2 feluri și a durat 30 de minute.
 
Regina Ana a locuit, în exilul din Elveția, în cinci case diferite: Lausanne 1948-1949, Versoix 1956-2004 (Villa Fantasia și Villa Serena), Aubonne 2004-2016 (La Croix de Luisant și Rue de la Grenade).
 
Regina Ana a vizitat o singură dată Bucovina de Nord (astăzi, în Ucraina), în anul 2000, în compania Regelui Mihai I.
 
Mutarea cuplului Regal în țară a avut loc în anu 2001 (18 mai, la Palatul Elisabeta și 1 iunie, la Castelul Săvârșin).
 
Regina Ana a fost un talentat pictor. La Palatul Elisabeta sunt expuse, în apartamentul regal, două din lucrările reginei.
 
Cartea “Ana a României Un război un exil o viață” a cunoscut două ediții în limba engleză, una la Fundația Culturală Română, alta la Editura Humanitas.
 
La vârsta de 80 de ani, Regina a fost sărbătorită la Geneva, în anul 2003, de veri din Familiile Regale ale Spaniei, Franței, Germaniei, Iordaniei, Greciei, Luxemburg și Austriei.
 
Șaizeci de ani a durat absența Familiei Regale de la Peleș, până la repunerea oficială în posesie a castelului și a întregului domeniu, în vara anului 2008. La întoarcerea la Peleș a regelui și reginei, aceștia au confirmat că porțile Peleșului vor rămâne mereu deschise românilor.
 
Turnul central al Castelului Peleș are 66 de metri înălțime. Regina Ana a așteptat 60 de ani pentru a trece pragul castelului, în luna iunie 2008.
 
Paisprezece familii regale europene au fost prezente cu ocazia Nunții de Diamant a cuplului regal, sărbătorită la 10 iunie 2008.
 
Cincisprezece melodii preferate ale Regelui și Reginei pot fi ascultate pe CD-ul “Muzica Regelui”, editat de Curtea Veche Publishing.
 
La 25 octombrie 2011, Regina Ana a asistat la discursul istoric al Regelui Mihai în fața Camerelor Reunite ale Parlamentului României.
 
Fundația Colecția Familiei Regale a României a avut drept fondatori pe Regina Ana, alături de Regele Mihai, Margareta Custodele Coroanei și Principele Radu.
 
Prietenii cei mai apropiați ai reginei au fost câinii de companie crescuți de-a lungul vremii. Ultima pereche de căței, care a locuit în casa din Elveția, au fost Bianco și Bambi, din rasa Chihuahua.
Regina Ana nu a avut niciodată pasiunea gătitului.
 
Regina Ana a așteptat până la vârsta de 77 de ani ca să-i fie scrisă prima biografie.
 
A doua carte a fost scrisă când Regina Ana a împlinit 90 de ani.
 
În 2013, Mihai I și Ana și-au sărbătorit în cadru privat Nunta de Safir, adică 65 de ani de la căsătorie.
 
În anul 2015, s-au aniversat 70 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și de la decorarea Reginei Ana cu Crucea de Război a Franței.
 
De-a lungul vieții, Regina Ana a primit Crucea de Război a Franței, Marea Cruce a Ordinului Carol I, Marea Cruce a Ordinului Sfânta Olga și Sfânta Sofia din Grecia, Marea Cruce a Ordinului de Malta și Marea Cruce a Ordinului Coroana României.
 
Începând cu anul 1992, Regina Ana a vizitat sute de sate, comune, mânăstiri, mici orașe și municipii din țară, trecând prin fiecare colț al României și întâlnind zeci de mii de oameni.
 
Între anii 1990-2010, Regina a participat la zeci de evenimente dedicate Fundației Regale Margareta a României, iar uneori a efectuat turnee în străinătate pentru colectare de fonduri, cum au fost vizitele din SUA și Franța.
 
Regina Ana a oferit înaltul patronaj Fundației Anastasia, creată de pictorul Sorin Dumitrescu.
 
Regina Ana a dat primul interviu televizat în România la vârsta de 86 de ani, în anul 2009.
 
Regina Ana nu a mers niciodată în Basarabia.
 
Regina Ana nu a vizitat niciodată Balcicul.
 
Regina Ana nu a fost niciodată în Australia.
 
Părul Reginei Ana și-a păstrat culoarea în mod natural, fără să albească vreodată.
 
Statul român nu a oferit nicio distincție Reginei Ana, cât a fost în viață.
 
Regina Ana a fost cea mai longevivă soție de rege sau domnitor din întreaga istorie a României.
Tags

Alte Noutati

LIVE: Colecția de Jazz cu Daniela Nicolae
Meteo Chișinău
13,85
Cer senin
Umiditate:73 %
Vint:0,51 m/s
Fri
20
Sat
18
Sun
17
Mon
16
Tue
18
Arhivă Radio Chișinău