Europa Liberă România scrie că cei mai mulți candidați pentru Senat și Camera Deputaților – 639 – vin de la Partidul Social Democrat (PSD). 636 de persoane candidează din partea partidului SOS România, 630 din partea Partidului Național Liberal (PNL).

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) are 621 de candidați, Forța Dreptei – 619, iar Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) – 596. Alți 589 de candidați vin din partea Uniunii Salvați România (USR).

În total 31 de formațiuni politice și-au depus candidaturile la Senat și 50 la Camera Deputaților. Votul se dă pe listele partidelor, în fiecare județ și în București.

„Camera Deputaților – camera inferioară a Parlamentului – are o reprezentare mai mare a populației - un deputat la 73 000 de locuitori. Totalul este de 329 de deputați. Numărul senatorilor e mai mic – 136, iar norma de reprezentare este de un senator la 168 000 de locuitori”, precizează Europa Liberă România.

În România, pragul electoral pentru intrarea în Parlament este stabilit prin lege. Pentru partide politice acesta este de cel puțin 5% din voturile valabil exprimate la nivel național. Pentru alianțe politice formate din două partide pragul este de 8%, pentru alianțele formate din trei partide – 9%, iar pentru alianțele din patru și mai multe partide pragul este de 10%. Un candidat independent trebuie să obțină un număr de voturi egal cu coeficientul electoral din circumscripția în care candidează (adică numărul total de voturi împărțit la numărul de mandate din acea circumscripție).

Mandatele rămase neocupate după alegeri (voturi primite de partidele și alianțele politice care nu trec pragul electoral) sunt redistribuite la partidele care au reușit să intre în Parlament.

La alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din 1 decembrie, în Republica Moldova, va fi păstrat același număr de 59 de secții de votare, deschise și pentru alegerile președintelui României din 24 noiembrie.